Ziarul de Duminică

Cântec de lebădă pentru lumea rajahilor/ de Elisabeta Lăsconi

 Cântec de lebădă pentru lumea rajahilor/ de Elisabeta Lăsconi

Autor: Elisabeta Lasconi

07.10.2010, 23:46 28

După "Vagabondul milionar" de Vikas Swarup, iată alt roman alesde ochiul atent al Adelinei Patrichi, editor şi autor pasionat,pentru a deschide ferestrele ficţiunii spre India, cea de lamijlocul secolului trecut, înfăţişând lumea rajahilor de odinioarătrăind în palate fabuloase, pline de comori, sub fastul şistrălucirea cărora colcăie secrete ruşinoase, pasiuni tulburi,tragedii şi păcate apăsătoare: "Moarte la Curtea Rajahului" deShivani Singh, scriitoare ieşită din comun prin curajul de a oferidetalii despre lumea căreia îi aparţine.
Shivani Singh provine dintr-o familie regală indiană, fiicaprinţesei din principatul Mandhupur, îşi caută rostul şi vocaţia -doctorat în filosofie abandonat ca să facă film, iar apoi se dedicăscrisului. Primul ei roman o plasează în "Top 10" pe lista debestselleruri naţionale alese de "India Today", cu şanse de adeveni longseller, are probabil încărcătură autobiografică şiîndrăzneşte să dezvăluie viaţa de la curtea unui rajah, dininterior, prin ochii unei fete, Lila, aflate la o vârstă ingrată,între copilărie şi adolescenţă.

Lila o însoţeşte la Sirikot pe mama ei, în vizita pe care o facefamiliei, îşi revede acum unchii de vârste variate şi are parte lacurtea bunicului ei, Nana Sahib, de întâmplări neobişnuite: află demoartea crudă a unui patindar, ia parte la ceremoniile şi riturilece au în centrul lor diferiţi membri ai familiei (rajahul luândmicul dejun cu nepoţii, pedepsirea unei concubine neruşinate,împărţirea bijuteriilor), asistă la agonia cumplită a rajahuluiotrăvire urmată de incinerare şi încoronarea moştenitorului,simultan se petrece despărţirea de tot şi toate a bunicii, NaniSahib, prin sati (văduva îşi urmează soţul pe rugul funerar).
Mica prinţesă are ambiţia să investigheze moartea rajahului pe altepiste decât ale mamei care îl suspecta pe fratele mai mare,moştenitorul de drept. Aşa că spionează, cere lămuriri, lanseazăipoteze. Lila găseşte o parteneră în joaca de-a detectivul,împreună cu ea se aventurează până în satul de paria, după cescotoceşte secretele trecutului. Găseşte mai multe "schelete" îndulapul familiei, atât de urâte şi de primejdioase încât începesă-şi dorească să nu le fi ştiut niciodată.
Ancheta începută de Lila când avea 13 ani se dovedeşte un puzzleale cărui piese încep să se aşeze după ani şi ani, până ce ultimaîi oferă cheia enigmei când se aştepta cel mai puţin, după moarteamamei ei, în timpul unei călătorii cu trenul. Ca în orice bunmystery, identitatea criminalului se dezvăluie doar în final,provocând o surpriză imensă. Şi cu observaţia că Lila înţelege căavea chiar de atunci toate semnele şi indiciile pentru a-ldescoperi pe vinovat.

Exotismul micului regat Sirikot, ierarhia complicată (rajah şimoştenitori, soţie şi concubine, copii din flori, slujitoare),sistemul castelor, păienjenişul invizibil de interese şi manevredin familia ce domneşte de 400 de ani capătă culoare şi relief prinochii Lilei, care-şi aminteşte întâmplările verii ce i-a schimbatlumea şi înţelesurile ei, ca şi viziunea asupra celor din jur.Moartea rajahului înseamnă începutul sfârşitului...

Comparat cu o carte-cult a literaturii americane, "...Să ucizi opasăre cântătoare" de Harper Lee, romanul scriitoarei indienecucereşte prin aceeaşi privire inocentă, dar mai ales prin lirismulevocării, prin senzualitatea ce se insinuează pretutindeni, prinjudecăţile crude şi tăioase despre atotputernicii şi nesăbuiţiirajahi de altădată.
...Nu au mai rămas decât ruine din splendidele palate, din marilefamilii princiare sau regale puţini s-au adaptat schimbării.Istoria le-a sortit stingerii, mai supravieţuiesc în tărâmulficţiunii. Prinţesa a găsit calea să îşi salveze familia princiarăşi regatul de uitare, dăruindu-l cititorilor: romanul ei estecântecul de lebăda al unei lumi unice prin farmecul eiveninos.


Shivani Singh, "Moarte la Curtea Rajahului". Traducere din limbaengleză şi note de Elena Mareşi şi Florina Dobre Brat. Editura Taj,2010, 304 pagini


ELISABETA LĂSCONI, eseist şi critic literar. Absolventă afilologiei bucureştene (1980), doctorat susţinut în 1998 cu o tezădespre Sorin Titel, publicată în două cărţi ("Oglinda lucioasă,oglinda aburită", Ed. Amarcord, 2000; "Sorin Titel, Ciclulbănăţean", Ed. Univers, 2000).
Colaborări la revistele Adevărul literar şi artistic, CaieteCritice, Cultura, România literară, Viaţa Românească.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO