Ziarul de Duminică

Cărbunele şi prosperitatea Europei

Cărbunele şi prosperitatea Europei

Autor: Ziarul de Duminica

13.04.2012, 00:04 125

Kenneth Pomeranz

Marea divergenţă. China, Europa şi naşterea economiei mondiale moderne

Editura Polirom

Traducere de Gabriela Petrilă şi Paul Aneci. Colecţia "Historia"

Marea divergenţă oferă o abordare nouă a uneia dintre întrebările clasice din domeniul istoriei: de ce doar în nord-vestul Europei a început o dezvoltare industrială susţinută, în ciuda unor similarităţi surprinzătoare între anumite zone avansate din Europa şi din Asia de Est? După cum arată Kenneth Pomeranz, nu mai devreme de 1750, asemănările dintre aceste două părţi ale lumii erau foarte marcate în ceea ce priveşte speranţa de viaţă, consumul, pieţele produselor şi ale factorilor. Poate cel mai surprinzător este faptul că Pomeranz demonstrează că centrele chineze şi japoneze nu se aflau într-o situaţie mai proastă decît Europa Occidentală din punct de vedere ecologic. În secolul al XVIII-lea, zonele centrale ale Lumii Vechi s-au confruntat cu deficite locale comparabile de produse care necesitau suprafeţe mari de pământ, deficite care au fost soluţionate doar parţial prin comerţ.

Pomeranz afirmă că în secolul al XIX-lea divergenţa Europei faţă de restul Lumii Vechi s-a datorat în mare parte localizării zăcămintelor de cărbune, care a înlocuit lemnul. Ca urmare, faptul că Europa nu îşi folosea pământul în mod intensiv nu mai era o problemă chiar atât de mare, iar industriile mari consumatoare de combustibil s-au putut dezvolta. O altă diferenţă crucială pe care o observă el are legătură cu comerţul. Anumite conjuncturi globale au transformat Americile într-o sursă de produse primare de care avea nevoie Europa mai importantă decât orice periferie asiatică. Aceasta a permis Europei de Nord-Vest să înregistreze o creştere spectaculoasă a populaţiei, să se specializeze şi mai mult în manufacturi şi să folosească mâna de lucru implicată anterior în agricultură, recurgând mai degrabă la creşterea importurilor în loc să îşi maximizeze recoltele. Împreună, cărbunele şi Lumea Nouă au permis Europei să se dezvolte pe căi ce implicau utilizarea multor resurse, cu o economie de forţă de muncă.

În acest timp, Asia a ajuns într-o fundătură. Deşi în estul Asiei regiunile din interiorul continentului au prosperat după 1750, atât din punctul de vedere al populaţiei, cât şi al manufacturilor, creşterea a împiedicat aceste regiuni periferice să exporte resurse vitale către Delta fluviului Yangzi, unde se produceau în primul rând textile. Ca rezultat, creşterea înregistrată de centrul economiei est-asiatice a stagnat, urmând căi care implicau multă mână de lucru, cu o economie de resurse - căi pe care şi Europa ar fi putut fi forţată să le urmeze dacă nu ar fi beneficiat de stocurile de resurse din subteran şi din colonii.

Kenneth Pomeranz urmăreşte întreaga istorie modernă, făcând paralele interesante între Europa şi estul Asiei (de la populaţie şi acumularea de capital la investiţii, consum şi tehnologie) şi oferind explicaţii argumentate şi atractive prin exemplele invocate pentru dezvoltarea europeană. Contribuţie esenţială la istoria lumii moderne, volumul a fost distins cu John K. Fairbank Prize in East Asian History (2000) şi cu premiul pentru cea mai bună carte a anului 2001 oferit de World History Association.

Kenneth Pomeranz este profesor de istorie la University of California, Irvine. Între altele, a mai publicat The Making of a Hinterland: State, Society, and Economy in Inland North China, 1853-1937 (1993) şi este coautor al volumului The World that Trade Created (2005).

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO