Ziarul de Duminică

CARTEA DE POEZIE/ Ce ne mai fac optzeciştii?

CARTEA DE POEZIE/ Ce ne mai fac optzeciştii?
12.05.2010, 15:37 91
Cred că cel mai bine probează teoriaapocalipticului literar, vehiculată de Octavian Soviany, nuscrierile neoexpresioniştilor, ci Oameni obosiţi* aoptzecistului Andrei Bodiu. Şi tot o optzecistă, Simona Popescu,anunţa in Lucrări in verde că sfârşitul lumii nu va veni cufum şi pucioasă, ci "cu o antologie din poeţiibuzoieni".
La poetul braşovean societateapostindustrială, stupid consumeristă, e anesteziată de langoare. Inspatele umorului lor coroziv, implicat deci, optzeciştii târzii auavut mereu camuflată o tristeţe gen mal de si'cle. Deceniullor a fost prea scurt, dacă pot zice aşa (zic deceniu cu grijă,căci lui Andrei Bodiu nu-i surâde ideea unui compartimentnouăzecist). Comunismul in agonie urma să fie incălecat dintr-unsalt de capitalismul laissez-faire. In poezie nu mai erarăbdare pentru fineţuri, fie ele exprimate haios-postmodern. Valul2miist cu furia, deznădejdea şi patetismul lui, a dat năvală şi aluat ochii tuturor. Retraşi cel mai adesea in buncăre universitare,optzeciştii ies acum la suprafaţă şi iau la şmirghel rugina de pearme. Mai lenţi, mai vădit melancolici şi totuşi precişi infandările cu condeiul.
Andrei Bodiu mizează inteligentpe nonpoeticitate. Poeme indesate, deloc locvace, fără ambiţiimetaforice şi fără obscurităţi obţinute din deliruri lexicale.Niciun fel de vag conceptual. Aş spune că volumul include inspecial portrete psihologice schiţate rapid şi susţinute defrânturi de realitate relevante. Nostalgia tinereţii dublată de osubtilă critică a lumii româneşti - şi nu numai - de la trecereadintre milenii. Nu poate fi decât reconfortantă o asemenea artăsimplă şi elocventă după atâtea şi atâtea volume alambicate,ininteligibile, sporovăind in derivă.
Pot fi situaţii exemplare,supraincărcate simbolic, rezolvate insă simplu şi curat, fărăpoante sau teatralităţi: "Mă străduiesc să scot/ cercurile pe carebunica/ le-a pus cap la cap ca/ să stai tu o secundă/ să lepriveşti.// Priveşte cum nimeresc buza/ pungii groase aproape opacecu ultima piesă/ de lego.// Privesc cum vii tu şi/ răstorni veselpunga" (Despre cum iese sufletul din noi).
Aşa cum lumea nu poate fireconstruită după principii mai raţionale decât in variantă desimulacru, cu piese de lego, aşa nici toate poemele de aici nu trecpragul jurnalului. Fixarea imprersiilor nu este mereu de interesgeneral. Aşa mi se pare a fi Metroul din Bucureşti (I), undeparalela cu La ţigănci a lui Eliade e forţată. Metrouldin Bucureşti (II) insă, cu ancoraj in Călăuza luiTarkovski, funcţionează poetic datorită deschiderii spre detaliinonculturale, recognoscibile tuturor. Supracodificarea culturalăreuşeşte să pompeze sânge in inima poemului când implicăinteligenţă critică, caustică: "Te las să urci printre grafitti cugeanta mea/ Neagră cu roşu doldora/ De documente să mergi pe SchituMăgureanu/ Să te intâlneşti cu câinele bătrân al lui/ AracisCenefis şi Cenecesis" sMetroul din Bucureşti(III)t.
Tonul sec, potolit, adresareacolocvială şi transcrierea fără efuziuni stilistice a viziunilorfac ca scriitura să fie modernă. Concizie, comprimare, eficienţă incomunicare. Până şi jeturile suprarealiste sunt scurte, precise:"Vaci bălţate sar/ sârmele şi-şi izbesc coarnele de bloc sar/scântei". Până la urmă totul se rezolvă in consemnări de intâmplăribanale sau aberante, juxtapuse cu intenţia de a crea o instalaţie:"Un bidon de Coca-Cola băut pe nerăsuflate/ Frig.// Copiii joacăfotbal cu o cioară rănită" (Tristele). De altfel, poetul şiaduce termenul in discuţie in poemul Jan Fabre la Luvru:"Instalaţiile tale vorbesc sacadat despre moarte".
In timp ce citeam, imi veneau inminte imagini de la filmul acela din 1972, Farmecul discret alburgheziei. Acolo suprarealism aberant, călătorie năucitoaredin vis in vis, unul mai caraghios decât altul, aici visurifuncţionăreşti, belfereşti, o cocoaşă administrativă aşa cum oimagina George Ciprian in Omul cu mârţoaga. Omul obosit, aşacum il descrie poemul Viaţa e vis, e un om bântuit deindatoririle lui profesionale, e un om-birou. De unde nevoia dedrog in scopuri evazioniste. In De-a pururi ziua cea de aziil vedem pe Virgil Mazilescu drămuindu-şi farmaceutic esenţeletari, apoi poemul o ia razna, deviind splendid inspre contingent:"In autobuzul care mă duce spre Bran/ Un june american şi-o jună/Americancă juna/ Il intreabă ce face de trei ani in România elrăspunde:/ <<Beau. I am an alcoholic>> zice mai departe"I am 24 beau/ de la 21. Stau intr-un cămin"/ "I am sorry" spunefata <<So am I>> zice el".
Tonul dominant este de resemnarecare nu se transformă niciodată in lehamite sau cinism. Cum(anti)eroii acesteti poezii formează o "natură moartă/ in ultimulhal" (Mado), gesturile lor descriu figuri geometrice in modmecanic. O robotizare traversată in transă: "De oboseală/ Elvorbeşte tot timpul/ Are lungi insomnii e/ Un arc o săgeată./ Gatasă ţâşnească.// A incetat să asculte trăieşte/ intr-un regim alurgenţei/ Absolute al/ Panicii nesfârşite" (Poate laEstoril).
Sugestia nu este rareoricotropită de atitudinea explicită. Poetul nu lasă prea mult spaţiupentru echivoc. Cititorul inţelege rapid cam care sunt ţintele sprecare se indreaptă gloanţele poetice. După ce a scanat mohorâta lumeromânească, poetul işi mută periscopul către universul vestic.La Grande Arche, Locuitorii Europei Unite, HedonismHungarese ş.a.m.d. sunt contraforţi ai aceleiaşi demonstraţii:omul occidental este un automat redus la funcţiuni primitive: muncăşi distracţia de după, ca defulare. Un proces alienant cu reflexemarxiste: plus valoare, minus valoare. Nicio problematicăexistenţialistă, că doar nu mai există energie pentru demnităţistoice şi atee.
Omul obosit nu mai are forţa dea tinde spre ceva dincolo de contextul robotizant, nici de a seexpune la dragoste sau la credinţă. Pentru cei semirinocerizaţi -căci nimeni nu scapă necontaminat de sistem - rămâne satisfacţiaaristocrată, dar destul de amară de altfel, de a filma cucomentariu ironic pretenţiile de umanitate ale unor fiinţedezumanizate.

*) Andrei Bodiu, Oameniobosiţi, Editura Paralela 45, 2008

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO