"Cartea şoaptelor" de Varujan Vosganian a fost o surpriză uriaşăîn proza contemporană, şi iată că a pornit în lume, să cucereascăpiaţa de carte spaniolă. Şi, în zilele când scriitorul român îşipromova cartea într-un veritabil turneu, prezentam la Bucureştiromanul ce se dovedea perechea ei perfectă: "Fetele Nikas în luminazilei, mare şi albă" de Monica Săvulescu Voudouri.
"Fetele Nikas" are în centru un personaj feminin, Daria, carebântuie prin lume căutând o identitate, crengile şi rădăcinilearborelui genealogic. Călătoria o duce din Transilvania, din comunaCrasna, la Bucureşti, şi mai departe, la Bruxelles, în 1993, laAmsterdam, în 2000, la Atena şi New-York, în 2009. Dar călătoria întimp îi descoperă înaintaşii, fiecare cu altă poveste, şi ele sepetrec la 1880 (în satul Glina de pe Ialomiţa), în 1924 (în Egipt,la Alexandria), în 1942, la Stalingrad.
Periplu în spaţiu şi periplu în timp cuprinde istorii personaleuluitoare, destine care au de înfruntat tăvălugul istoriei:războaie, pribegii şi salvări, negustorii şi falimente, iubiri şicăsătorii. Saga unei familii se reface dintr-un mozaic de poveşti,în care femei şi bărbaţi îşi duc cu ei pretutindeni obiceiuri şicutume. Grecii îşi părăsesc sate şi case şi turme, trec Dunărea şiîşi fac un rost în lumea valahă, alţii pleacă alungaţi de un războicivil sau o dictatură militară.
Dar ei duc "patrida", nu o uită o clipă şi, când se întorc, aducamintirea ţării în care şi-au făurit o nouă viaţă. Şi Daria, dupăce tot află poveştile neamului întinse pe o sută şi ceva de ani,descoperă că şi colegii ei sociologi au vieţi fracturate şi douăsau mai multe patrii, uneori pe continente diferite.
Saga familiei interferează cu romanul pribegiei, căci exilul,rătăcirea marchează trei generaţii. Este totodată şi un romanpolitic, în sens superior, formulând întrebări cu bătaie lungă,legate de secolul al XX-lea şi ororile lui, pe care nici sociologiispecializaţi în problemele imigrării nu le pot înţelege şipreîntâmpina; doar le înregistrează şi le poartă cu ei ca niştemesageri ai nimănui.
Un roman uluitor, ce acaparează prin harul poveştii, cuîntâmplări amintind de farmecul desuet al foiletonului (orfanacare-şi caută identitatea, coincidenţe şi întâlniri decisive), darcu nervul romanului modern ca psihologii, cu o construcţie înmozaic venită dinspre postmodernism. Autoarea a creat personajeextraordinare (doctorul Veiza şi profesorul Pinţu, bunicaînţeleaptă căreia nepoata-i citeşte din cărţile ei, duduia-mamă),cupluri cu suflete lunecoase şi tulburi, surprinse cu marefineţe.
"Fetele Nikas" atinge mai multe corzi ale romanului contemporan,toate vibrează intens: poveştile celor trei sau patru generaţii defemei, epica densă şi forfotitoare, interesul faţă de Balkania cuistoria ei mereu în delir (şi două mari premii stau mărturie:Ismail Kadare a primit primul Man Booker Interntional Prize, în2005, şi Orhan Pamuk, Nobel în 2006).
Se confirmă astfel fermentaţia spaţiului autohton, din care aupornit în ultimele decenii mari scriitori ai minorităţilor (fie delimbă germană ca Herta Müller şi Eginald Schlattner, fie autorimaghiari, plecaţi din Transilvania - ÁdámBodor, GyörgyDragomán, Attila Bartis, Józsa Márta), fie armeni şi greci,perpetuând în limba română propria istorie. Îi doresc romanuluinoroc pe măsura frumuseţii lui, şi nu mă îndoiesc că ar puteadeschide ochiul secret al cititorilor Europei ca să poată zărifabuloasa Balkanie.
Monica Săvulescu Voudouri, Fetele Nikas în lumina zilei, mareşi albă, Editura Tracus Arte, 2011, 328 pag.
ELISABETA LĂSCONI, eseist şi critic literar. Absolventă afilologiei bucureştene (1980), doctorat susţinut în 1998 cu o tezădespre Sorin Titel, publicată în două cărţi ("Oglinda lucioasă,oglinda aburită", Ed. Amarcord, 2000; "Sorin Titel, Ciclulbănăţean", Ed. Univers, 2000). Colaborări la revistele Adevărulliterar şi artistic, Caiete Critice, Cultura, România literară,Viaţa Românească.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
