Revin asupra unui personaj care mă fascinează:prinţesa Cleopatra Trubeţkoi. Prima dată i-am intâlnit numele inlegătură cu vânzarea moşiei sale de la Băicoi către comunitatea delimbă germană din Bucureşti, mai exact către SocietateaLiedertafel, infiinţată de tapiţerul Friedrich Bossel pe lamijlocul secolului al XIX-lea (detaliile le rezerv unui articoldedicat exclusiv acestei societăţi).
A trecut mai bine de un sfert deveac de atunci, interval in care am reintâlnit destul de frecventnumele prinţesei, fapt ce mi-a permis intocmirea unui dosarvoluminos de compilaţii din diverşi iubitori ai trecutuluiCapitalei, din amintirile unor personalităţi care i-au frecventatsalonul parizian din casa de pe Podul Mogoşoaiei şi din presă.Cândva, poate, ii voi dedica o micromonografie.
Cauza acestei reveniri este ofotografie de mici dimensiuni ce reprezintă casa amintită.Fotografia nu excelează in claritate, insă datează din aniiinterbelici şi - sunt convins - este "opera" unui amator. Clădireaimortalizată, existentă şi astăzi, are un aspect nobil, darbătrânicios, etalând un stil neoclasic de factură occidentală,probabil franceză.
Iarăşi probabil, a aparţinutiniţial boierului Manolache Faca, fiind vândută prin 1840, când, laindemnul lui Alexandru D. Ghica, prinţesa a părăsit Parisul şi s-astabilit in Bucureşti. A locuit in ea până la moarte, adică până inanul 1876 (tot atunci a murit şi Faca).
Ulterior, casa a fost vândutăunui craiovean bogat pe nume Nenciu, refugiat cândva din Macedoniadisputată de greci, bulgari, sârbi şi otomani. O cumpărase pentrufiica lui, Nyka. Mai mult, a pus să fie zidită iniţiala "N" pefronton, ca şi cum ar fi voit să şteargă istoria ilustră a casei,nărav pur românesc. Pe la mijlocul veacului trecut casa a servit casediu al Asistenţei şi Ocrotirilor Sociale, apoi cămin pentrustudente, iar in prezent adăposteşte Centrul de Cercetări Foneticeşi Dialectologice al Academiei Române.
EMANUEL BADESCU (n. 25august 1952) este bibliotecar in cadrul Cabinetului de Stampe alBibliotecii Academiei Romane. Licentiat in istorie la UniversitateaBucuresti, a colaborat cu peste 1.000 articole la revistele"Formula AS", "Lumea Magazin", "Magazin Istoric" si la "Ziarul deDuminica". A publicat 1 Decembrie 1918 Alba Iulia -Bucureşti si Imnurile nationale la romani.Este şi coautor al volumelor Scurtăistorie aregalităţii in România, Nicolae Ionescu.Bucureştii de altădată,De la Vatican la Ierusalim, Conspiraţiasecurităţii,Bucurestii in imagini in vremealui Carol I (volum premiat de Uniunea Scriitorilor).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
