• Leu / EUR4.7621
  • Leu / GBP5.4436
  • Leu / USD4.2658
Ziarul de Duminică

Casele Bucureştilor (LX). Interiorul: Ceasurile/ de dr. Alexandru Popescu

Autor: Dr. Alexandru Popescu

29 sep 2016 210

În literatură şi filozofie

 

...Timpul este intepretat   mai ales în perspectiva valorii ca matrice pentru cele mai variate activităţi umane şi a ireversibilitii sale:

„Fugit ireparabile tempus” (Vergiliu)

„Timpul este imaginea mobilă a eternităţii imobile”  (Platon)

„Piatra de încercare a caracterului omenesc este timpul” (Menader)

„Timpul este prea lent pentru cei care aşteaptă, prea iute pentru cei care se tem, prea lung pentru cei care se plâng, prea scurt pentru cei care sărbătoresc, dar, pentru cei ce iubesc, timpul este o eternitate”.(William Shakespeare)

„A alege momentul înseamnă a câştiga timp” (Francis Bacon)

„Nimic nu este mai de preţuit decât valoarea zilei” (Goethe)

„Pierzi în viaţă ani şi la moarte cerşeşti o clipă” (Nicolae Iorga)

“Timpul trece , ne despoaie ca un hoţ, şi ne lasă suspinând în urma lui; dar singura comoară ce nu ne poate el fura este comoara suvenirulior.”  (Vasile Alecsandri)

„Timpul are prostul obicei de a fi ireversibil” (Octavian Paler)

„Daca timpul ar fi avut frunze, ce toamnă ar fi”  (Nichita Stănescu)

 

...iar Ceasul este interpretat ca un mecanism care devine tot indispensabil tuturor activităţilor umane, în continuă perfecţionare

“Timpul curge din noi ca dintr-un ceasornic cu nisip” (Victor Hugo)

Ceas, un dispozitiv cu mare valoare morală pentru om” „(Ambrose Bierce 1842 - 1914) 

„Ceasornicul nu face ceasurile, ci le bate numai” (Nicolae Iorga)

„Zilele sunt egale pentru un ceasornic, dar nu pentru un om”( Marcel Proust)

Chiar şi un ceas care s-a oprit arată ora exactă”  (Marie von Ebner-Eschenbach 1830 - 1916) 

Munca este necesară pentru un om. Omul a inventat ceasul...” (Pablo Picasso

„Ceasurile omoară timpul... Timpul este mort atâta vreme cât este ticăit de micile rotiţe din orologii; numai atunci când ceasurile se opresc, apare şansa de a trai.” (William Faulkner)

„Cui îi bate ceasul” (Ernest Hemingway)

 

În proverbe

 

„Nu ştie nimeni când îi bate ceasul”

„Cu bani poţi cumpăra un ceas dar nu timpul”

„Ceasul umblă şi loveşte , iar vremea se odihneşte”

„Ceasul pierdut nu-l întoarce anul”.

 

Istoria măsurării timpului 

 

În  Orientul antic apar primele ceasuri solare.

În China antică, utilizarea ceasurilor solare este atestată pentru prima dată în 2679 î.Hr. În perioada dinastiei Shang, clepsidrele apar şi aici, probabil aduse din Mesopotamia.

Egiptenii au mai dezvoltat sisteme de măsurare a timpului bazate pe mecanisme cu apă sau urmărirea mişcării stelelor.

În Grecia antică, ceasurile cu apă (clepsidrele) erau utilizate încă din 500 î.Hr., Ctesibius din Alexandria realizează cam prin 150 î.Hr. un ceas automat cu un sistem complicat de roţi dinţate.

În 807Harun al-Rashid îi dăruieşte lui Carol cel Mare un ceas acţionat cu nisip, cu mecanism şi figuri în mişcare.

Primul orologiu mecanic din Europa este atestat în 1283, fiind amplasat în turnul mănăstirii din Dunstable.

Până în secolul al XIV-lea, în  casele oamenilor nu existau ceasuri.

La începutul secolului al XVI-lea, Peter Henlein, înlocuind greutăţile cu arcuri spiralate din oţel, realizează primele ceasuri portabile de dimensiuni reduse.

În 1510, un lăcătuş german pe nume Peter Henlein, inventează ceasul de buzunar.

Introducerea pendulului îi este atribuită lui Christian Huygens în 1656. 

Primele ceasuri automatice sunt realizate de Adrien Philippe în 1863.

Ceasul de mână a fost inventat în timpul primului Război Mondial. Primul om care a purtat un ceas de mână a fost fizicianul francez Blaise Pascal.

La sfârşitul secolului al XIX-lea, se pune problema utilizării electricităţii pentru acţionarea mecanismelor ceasurilor. Locul greutăţilor sau al arcului spiralat este luat de baterie.

Următoarea etapă în evoluţia ceasului o constituie apariţia şi dezvoltarea ceasurilor atomice. Acestea au o precizie superioară, ajungând de ordinul secundelor în câteva sute de ani.

 

În România

 

...Cele mai multe ceasuri au fost realizate de meşteri francezi şi au aparţinut familiilor şi personalităţilor care s-au impus în secolelele XVII - XIX. Au fost piese  cu care se mândreeau şi orologierii  francezi.

Ceasul de buzunar din aur, cu monogramă, al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, sau şase dintre  cele folosite de Regele Carol I sunt printre cele mai valoroase piese de gen care există în România fiind expuse la Muzeul Naţional de Istorie.

Cele mai scumpe ceasuri de epocă din România sunt expuse acum la Muzeul Ceasurilor din Ploieşti.

Desigur, în casele bucureştenilor de condiţie mai modestă, ceasurile şi-au făcut loc ceva mai târziu, dar au căpătat curând o destul de mare răspândire şi preţuire.

Dovadă în acest sens sunt piesele care mai pot fi găsite la magazinele de antichităţi sau în târguri, unele de valoare de la ceasurile cu monturi cu adevărat artistice, reprezentând  personaje mitologice la pendule din lemn scump, frumos ornamentate.

O categorie aparte o formează ceasurile de buzunar cu capace pe care erau imprimate numele fabricantului dar şi al posesorului lor.

Între altele, mai pot fi găsite aşa-numitele „ceasuri deşteptătoare CFR”, vestite pentru precizia lor.

În România, prima fabrică de ceasuri a fost inaugurată în 1951, la Arad.

         

În Bucureşti

 

...există câteva ceasuri în Palate de un interes aparte, cum este acela din Palatul Şuţu care arată… timpul invers. Dacă îl priveşti în faţă te păcăleşte. Dacă te uiţi în oglinda mare, de pe scările interioare ale Palatului Suţu, abia atunci vezi cât este ora.

De asemenea, pe unele clădiri reprezentative ale Bucureştilor se află ceasuri exterioare, unele adevărate opere de artă: Palatul Casei de Economii şi Consemnaţiuni, Fundaţia Carol, Palatul Justiţiei.

Şi în perioada mai nouă au fost instalate asemenea ceasuri exteriore pe unele clădiri ca: Primăria de Verde (actuala Primărie a sectorului 1), Ministerul Industriilor (Calea Victoriei), Blocul Adriatica (Str. Ion Câmpineanu nr. 20), Sediul Poliţiei Bucureştiului pe care se află unicul ceas stil Art Deco.

            

Ca un „detaliu istoric”, după sosirea trupelor sovietice în Bucureşti, soldaţii săi au devenit „vânători de ceasuri”. Vorba lui Constantin Tănase: „Davai ceas, davai moşie, haraşo tovărăşie.”

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7621
Diferență: 0,0105
Ieri: 4.7616
Azi: 4.2658
Diferență: 0,4853
Ieri: 4.2452
Azi: 5.4436
Diferență: -0,1211
Ieri: 5.4502
Azi: 4.2197
Diferență: 0,2518
Ieri: 4.2091