Fără îndoială, cunoaşterea istoricului arhitecturii civile, a caselor de diferite categorii nu se poate dispensa de alcătuirea unui repertoriu ilustrat al acestor construcţii, ceea ce intenţionăm în continuare în cuprinsul acestui serial.
Scopul nostru principal a fost de a identifica acele case, reşedinţe, vile care poartă în mod tradiţional numele proprietarului lor, de cele mai multe ori iniţiatorul construirii/renovării lor.
În ceea ce priveşte clasificarea acestor imobile, s-a avut în vedere profesia/statutul social al primului lor proprietar, chiar dacă, în unele cazuri, cel care a dat numele imobilului a devenit ulterior posesor al imobilului.
În stabilirea ordinii, cronologiei în interiorul fiecărui subcapitol s-a avut în vedere locaţia, anul în care a fost edificat imobilul respectiv, informaţii despre proprietarul imobilului, autorul proiectului, detalii asupra stilului, aspectului clădirii, destinaţia sa actuală.
În mod evident, un asemenea repertoriu constituie, în acelaşi timp, o galerie de personalităţi care s-au ilustrat în diferitele domenii ale istoriei Capitalei şi ţării – politicieni şi diplomaţi; savanţi, profesori, jurişti; scriitori, jurnalişti; muzicieni, compozitori; pictori, sculptori, colecţionari; actori; arhitecţi; ingineri; medici; militari; bancheri, oameni de afaceri, comercianţi;
Casa Librecht – Filipescu, str. Dionisie Lupu 46, mijlocul sec. XIX
A fost construită de Cezar Librecht, înaltul funcţionar public din vremea lui Alexandru I. Cuza. Următorul proprietar a fost Gheorghe Filipescu, care a avut şi el funcţii importante în vremea lui Cuza şi după urcarea pe tron a lui Carol I. Reprezintă unul dintre puţinele monumente de factură romantică păstrate în Bucureşti. Casa este prevăzută cu coloane răsucite, creneluri, ferestre în arc frânt. A devenit Casa Universitarilor.
Casa Constantin Bosianu, Şoseaua Viilor, jumătatea sec. XIX
Constantin Bosianu (1815-1882), prim-ministru în timpul lui Cuza. Casă în stil neogotic, cu aspect de conac prevăzută cu un turn, încăperi bogat ornamentate, a fost construită după planurile arhitectului dalmat Luigi Lipizer. În momentul de faţă – Biblioteca Institutului Astronomic.
Casa Angelescu, str. C. A. Rosetti, 1851
Constantin I. Angelescu (1869-1948), politician, medic şi profesor universitar. Primul proprietar al casei a fost N.N. Butculescu (1867-1929), membru de onoare al Academiei Române, deputat sau senator în toate legislaturile, ministru şi prim-ministru, diplomat. La începutul secolului XX, casa a intrat în posesia familiei doctorului Constantin Angelescu. Este o construcţie parter şi etaj. Accesul principal se face printr-un hol impozant, unde se află o scară monumentală din lemn, cu balustradă traforată, care comunică cu holul etajului. Holurile parterului şi al etajului sunt bogat decorate cu coloane din stuc, cu tâmplăria cu geamuri din cristal. Holul este luminat printr-un luminator din fier forjat şi geamuri de cristal.
Casa Lascăr Catargiu, str. Biserica Amzei 24, 1883
Lascăr Catargiu (1823-1899), om politic conservator. Casa este construită după planurile arhitectului Alexandru Săvulescu.
Casa Lahovari, str. I. Movilă 5-7, 1886
Iacob N. Lahovari (1846–1907), general şi politician. A fost ministru al Afacerilor Străine, ministru de Război şi şef al Marelui Stat Major. A fost construită după planurile lui de Ion Mincu. Clădirea este cunoscută ca fiind prima construcţie semnificativă ridicată în stil neoromânesc, având elemente distincte de Art Nouveau. Casa a fost folosită ca locuinţă pentru o lungă perioadă, iar din 2003 aparţine Secţiei de Maternitate a Spitalului Cantacuzino, fiind clasată ca monument de arhitectură.
Casa Vernescu, Calea Victoriei 133, 1889
George D. Vernescu (1829-1900), jurist şi om politic, ministru. Imobilul a fost ridicat în jurul anului 1820, în stilul eclectic pe care arhitecţii francezi au reuşit să-l impună într-o serie de ţări europene la acea vreme. Potrivit mărturiilor epocii, această construcţie a fost una dintre cele mai arătoase din Bucureştii primului sfert al secolului al XIX-lea. La început, clădirea i-a aparţinut boierului Filip Lenş, vornic, mare vistiernic şi „logofăt al dreptăţii”, pentru ca, după moartea lui, să se instaleze aici o unitate militară, apoi Ministerul de Război. În anul1886 edificiul a devenit proprietatea lui Gună Vernescu, la solicitarea căruia arhitectul Ion Mincu a efectuat o restaurare (1887-1889), iar pictorul George Demetrescu Mirea i-a împodobit interioarele. Potrivit actului normativ din 2000, imobilul a fost dat în folosinţă cu titlu gratuit Uniunii Scriitorilor pe o perioadă de 49 de ani. În 1995, la etajul Casei Vernescu a fost inaugurat „Casino Palace Bucureşti”.
Vila Ion N. Lahovary, Calea Dorobanţilor 39, 1889
Ion N. Lahovary, avocat, diplomat, deputat, om politic conservator. Palatul în stilul Renaşterii franceze, proiectat de arhitectul elveţian Louis Blank, este una dintre cele mai frumoase clădiri din Bucureşti, înconjurat cu un mare parc. Aici a copilărit Martha Bibescu. Actualmente – şcoală internaţională.
Casa I. Oteteleşanu, Str. Biserica Amzei 23, 1890
Familia Oteteleşanu, mari proprietari, oameni politici. Casa este construită în stil neogotic, interiorul fiind realizat în stil neoclasic.
Casa P.P. Carp, Calea Dorobanţilor 72, 1890
Petre P. Carp (1837-1919), politician român, membru marcant al Partidului Conservator. Clădirea impozantă are intrarea marcată de două coloane ce susţin balconul de la etaj, iar în spate se află o mare grădină. Vândută după primul război mondial lui Gheorghe Negropontes, casa Carp va fi cumpărată în 1931 de Ambasada Turciei, care şi în momentul de faţă îşi are sediul aici.
Casa Constantin Cantacuzino, str. C. A. Rosetti 37, 1896
Constantin Cantacuzino (1849-1920), medic şi om politic. Imobilul cu o curte mare a fost realizat după planurile arhitectului francez Paul Gottereau.
Casa Niculescu-Dorobanţu, str. general Manu 9, 1896-1911
Ilie I. Niculescu-Dorobanţu (n. 1873), om politic liberal şi prefect de Ilfov. Una dintre cele mai frumoase case ale Bucureştiului, un mic castel în stil gotic flamboyant. Zidit în cărămidă aparentă, imobilul se remarcă prin ancadramentele ferestrelor sculptate în piatră şi prin turnul înalt. Proiectul a fost realizat de arhitectul Grigore Cerkez.
Casa Tache Ionescu, str. Take Ionescu 25, 1897
Take Ionescu (1858-1922), om politic, avocat şi ziarist român, care a deţinut funcţia de prim-ministru al României în perioada 1921-1922. Casa a fost construită de arhitectul Louis Blanc. În timpul Primului Război Mondial, casa a fost devastată de trupele germane. O perioadă îndelungată, casa a fost sediul Institutului de etnografie şi folclor, aducându-i-se unele modificări necesare activităţii sale. În 1930, Adina Woroniecka a construit în curtea casei, în locul unor foste grajduri, o replică a unui palat florentin, după planurile arhitectului Al. Zaharia. În momentul de faţă imobilul a fost atribuit moştenitorilor.
Casa Argetoianu, str. Coandă Henri 36, sfârşitul sec. XIX
Constantin Argetoianu (1871-1955), om politic, care a deţinut funcţia de preşedinte al Consiliului de Miniştri.
Casa Emil Lahovari, str. Orlando, 1906-1910
Construită după planurile arhitectului Cerkez, în stil neogotic francez.
Casa Nicolae Filipescu, str. Batiştei 13, 1888-1890
Nicolae Filipescu (1862-1916), politician român, primar al Bucureştiului. Casa a fost construită după planurile arhitectului francez Louis Blanc. Este prevăzută cu o frumoasă terasă.
Casa Nicolae Kretzulescu,Bd Dacia 15, sfârşitul secolului XIX
Nicolae Kretzulescu (1812-1900), politician liberal român, care a deţinut de trei ori funcţia de prim-ministru al României. Plafonul este realizat în stil neoclasic francez. Imobilul a adăpostit până la un moment dat Muzeul Literaturii Române.
Casa Alexandru G. Florescu,str. Coandă Henri 22, 1902
Alexandru G. Florescu (m. 1925), diplomat şi dramaturg, Imobilul este construit în stil Ludovic al XVI-lea, după planurile arhitectului Ion D. Berindey, pe trei nivele, atrăgând atenţia prin graţioasa ornamentare a faţadelor.
Casa Nicolae Petraşcu, Piaţa Romană 1, 1907
Nicolae Petraşcu (1859-1944), diplomat, scriitor şi critic de artă. Decoraţia faţadei este realizată după planurile lui Ion Mincu, în stil neoromânesc.
Aşezămintele I.C. Bratianu, str. Biserica Amzei 5-7, 1908
Ion C. Brătianu (1891-1927), inginer, om politic român, preşedinte al Partidului Naţional Liberal, membru de onoare al Academiei Române. Aşezămintele se afla într-o clădire de patrimoniu construită între anii 1908 şi 1930, adăpostind una dintre cele mai valoroase colecţii româneşti de cărţi, stampe, hărţi.
Vila Vintilă Brătianu, str. Vlaicu Aurel 19, 1912
Vintilă I.C. Brătianu (1867-1930), prim-ministru al României în perioada 1927-1928. Concepută de Petre Antonescu, construită în stil neoromânesc, vila este inspirată din arhitectura culelor olteneşti. Interiorul păstrează tipologia locuinţelor aristocrate eclectice.
Casa Dinu Brătianu, Calea Dorobanţi 14, început sec. XX
Dinu Brătianu (1866-1950), şef al Partidului Naţional Liberal din 1934. Proiectul aparţine lui Petre Antonescu.
Casa Argetoianu, str. Coanda Henri 36, sfârşit sec. XIX
Constantin Argetoianu (1871-1955), om politic român, preşedinte al Consiliului de Miniştri.
Casa Pan Halipa, str. Donici Alexandru 32, sfârşit sec. XIX
Pan Halippa (1883-1979), publicist şi om politic român basarabean, unul dintre cei mai importanţi militanţi pentru Unirea Basarabiei cu România, preşedintele al Sfatului Ţării, care a votat Unirea în 1918. A ocupat funcţii de ministru în diferite guverne, membru corespondent al Academiei Române.
În episodul următor vom continua incursiunea prin casele care au aparţinut oamenilor politici şi diplomaţilor.
Fotografiile de actualitate aparţin autorului
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
