Ziarul de Duminică

Casele Bucureştilor (XIII). Scriitori, jurnalişti/ de dr. Alexandru Popescu

Casa George Coşbuc

Galerie foto

Autor: Dr. Alexandru Popescu

29.10.2015, 23:43 1221

În general, pe lista caselor care au aparţinut unor scriitori se găsesc nume din cele mai reprezentative, dar lipsesc altele, cel puţin la fel de importante, datorită faptului că reprezentanţii acestei „bresle” nu aveau prea mari posibilităţi materiale.

Desigur, cazul cel lămuritor este acela al lui Mihai Eminescu care, deşi a locuit o perioadă destul de îndelungată în Bucureşti, nu a avut niciodată o casă proprie, fiind în situaţia de a fi găzduit în acelea ale unor apropiaţi, cum a fost Ioan Slavici, locuinţă aflată în zona Pieţei Amzei. Au dispărut în cursul lucrărilor de „sistematizare” şi o serie de case în care marele poet şi-a citit din lucrările sale, cum a fost Casa lui Titu Maiorescu care să găsea în zona „Magazinului Eva”, unde Eminescu a lecturat pentru prima dată poemul „Luceafărul”, pe 24 aprilie 1882, în cadrul şedinţelor societăţii „Junimea”. 

Alături de casele memoriale ale scriitorilor aflate în locurile natale ale acestora, şi în Bucureşti se găsesc câteva asemenea case (Luminiţa Cornea, „Scriitori. Case memoriale”, Editura Nico, Târgu-Mureş, 2014), care însă printr-un efort al edililor oraşului s-ar putea înmulţi, mai ales că asemenea case sunt încă în „picioare”, dar într-o avansată stare de degradare (de exemplu, casa lui George Coşbuc şi a lui Pompiliu Eliade).

 

– Fostele case Ienăchiţă Văcărescu – Prager, Calea Victoriei 9, 1888-1890

Ienăchiţă Văcărescu (1740-1797), poet, filolog şi istoric din Ţara Românească. Pe la 1770,  Ienachiţă Vacărescu cumpără casa lui Manolake Vatatze de pe Podul Mogosoaiei. În 1812, văduva poetului, Ecaterina, vinde casa fostului vistiernic Ioan Hagi Moscu, iar terenul alăturat casei lui Stefan Bellu, mare vistiernic şi logofăt al dreptăţii sub Ioan Gheorghe Vodă Caragea. Bellu dărâmă vechile case şi construieşte chiar alături altele noi. Între 1848 şi 1859, baronul Barbu Bellu închiriază Casa Poştei Austriece care a funcţionat în Ţara Românească. În 1859 imobilul este modificat de Dumitrache, urmaşul lui Barbu, şi „retras” pe noul aliniament impus pentru Podul Mogoşoaiei. Ulterior, pe acest loc este construit un bloc închiriat mai multor magazine.

 

– Casa Dimitrie Bolintineanu, str. Negustori 16, sfârşitul sec. XIX

Dimitrie Bolintineanu (1819-1872), poet, om politic, diplomat. Imobilul, în care scriitorul şi-a trăit ultimii ani de viaţă, este situat într-o frumoasă grădină.

 

– Casa Ollănescu, str. Nicolae Iorga 19, sec. XIX

Dumitru C. Ollănescu-Ascanio (1849-1908), scriitor, dramaturg, poet, membru titular al Academiei Române.

 

– Casa Săulescu, str. George Enescu 38, sec. XIX

Mihail Săulescu (1888-1916), poet şi dramaturg. 

 

– Casa Iuliu Zane, str. Silvestru 12, sec. XIX

Iuliu A. Zanne (1855-1924), folclorist.

 

– Casa Pantazi Ghica, str. Visarion 16, sfârşitul sec. XIX.

Scriitor, participant la Revoluţia din 1848.

 

– Casa Pompiliu Eliade, Splaiul Independenţei 74, 1907

Pompiliu Eliade (1869-1914), istoric literar şi profesor, membru corespondent al Academiei Române. Imobilul este construit în stil Art Nouveau, cu sugestii romantice, ca un mic castel fantezist. În momentul de faţă se află într-o stare avansată de degradare.

 

– Casa Ioan Slavici, str. Ştirbei Vodă 152, sec. XIX – prima jumătate a sec. XX

Ioan Slavici (1848-1925), scriitor, jurnalist, membru corespondent (din 1882) al Academiei Române.

 

– Casa Barbu Ştefănescu Delavrancea, str. g-ral Eremia Grigorescu 26, sfârşitul sec. XIX – început sec. XX. Barbu Ştefănescu Delavrancea (1858- 1918), scriitor, orator şi avocat român, membru al Academiei Române şi primar al Capitalei.

 

– Casa Theodor Speranţia, str. Cezar Bolliac 12,  sfârşitul sec. XIX – prima jumătate a sec. XX

Theodor Dimitrie Speranţia 1856-1929), academician, scriitor, folclorist, membru corespondent al Academiei Române.

 

– Casa I. L. Caragiale, str. I.L Caragiale 3, sfârşitul sec. XIX – prima jumătate a sec. XX

Ion Luca Caragiale (1852-1912), dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru şi ziarist. A fost ales membru post-mortem al Academiei Române. Casa a fost transformată în restaurant.

 

– Casa Pillat, str. Nicolae Iorga 8, sfârşitul sec. XIX – prima jumătate a sec. XX

Ion Pillat (1891-1945), scriitor, editor, eseist, poet şi publicist. Numele casei vine de la tatăl acestuia, moşierul şi politicianul Ion. N. Pillat. La 1897, acesta cumpără casa din Strada Romana (N. Iorga). Casa a fost ridicată după planurile arhitectului Alfonce de Saint-Omer. Maria Pillat îl va angaja pe Ion Berindey să facă modificările pe care le-a considerat necesare. O mare parte din decoraţiunile interioare au fost aduse de la Paris.

 

– Vila Simionescu Râmniceanu, Calea Dorobanţilor 14, sec. XX

Marin Simionescu-Râmniceanu (1883-1964), prozator, dramaturg, eseist, critic şi istoric literar. Casa adăposteşte sediul Bibliotecii Consiliului Britanic.

 

– Casa Luigi Cazzavilan, str. Temişana 2-4, 1901

Luigi Cazzavillan (1852-1903), ziarist de origine italiană, care în anul 1884 a fondat ziarul „Universul”. Datorită decoraţiunilor faţadei, profesorul Andrei Pippidi a numit casa „un palat veneţian eşuat în Bucureşti”. Se pare că jurnalistul a decedat înainte să fie terminată. Extinsă în 1911. Avariată în urma cutremurului din 1977, a ajuns, la un moment dat, într-o stare avansată de degradare.

 

– Casa George Murnu, str. Louis Blank 9, 1910

George Murnu (1868-1957), scriitor, traducător şi istoric, membru corespondent al Academiei Române.

 

– Casa George Coşbuc, Calea Plevnei 40, început sec. XX

George Coşbuc (1866-1918), poet şi traducător, membru titular al Academiei Române.

 

– Casa Popa-Lisseanu, Calea Plevnei, prima jumătate a sec. XX

Gheorghe Popa-Lisseanu  (1866-1945), istoric, filolog, membru corespondent al Academiei Române.

 

– Casa Tudor Vianu, str. Andrei Mureşanu 37, prima jumătate a sec. XX

Tudor Vianu (1897-1964), estetician, critic şi istoric literar, poet, eseist.

 

– Casa D. Panaitescu-Perpessicius, str. Mihai Eminescu 122, prima jumătate a sec. XX

Dumitru S. Panaitescu – Perpessicius (1891-1971), istoric şi critic literar, folclorist, eseist şi poet, editor al operei eminesciene, membru titular al Academiei Române.

 

– Casa Ion Barbu, str. dr. Carol Davila 4, prima jumătate a sec. XX

Ion Barbu (Dan Barbilian) (1895-1961), poet şi matematician, reprezentant al modernismului literar românesc.

 

– Casa Charles Adolphe Cantacuzino, str. General H.M. Berthelot 22, sec. XX

Charles Adolphe Cantacuzino (1874-1949), scriitor român de limbă franceză, a trăit între anii 1922-1949 în acest imobil.

 

– Casa Saşa Pană, str. Dogarilor 36, prima jumătate a sec. XX

Saşa Pană, pseudonimul literar al lui Alexandru Binder (1902-1981), scriitor, promotor al literaturii de avangardă. Casa cuprinde o colecţie de tablouri ale unor reprezentanţi ai acestui curent, o bogată bibliotecă.

 

– Casa Ionel Teodoreanu, str. Romulus, sec. XX

Ionel Teodoreanu (1897-1954), romancier şi avocat român.  

 

– Casa Memorială „Tudor Arghezi”, str. Mărţişor 26, 1930

Tudor Arghezi (1880-1967), poet, prozator, jurnalist considerat ca una dintre cele mai importante personalităţi ale literaturii româneşti moderne.  Imobilul pe care l-a construit poetul, începând cu 1930, a devenit Casă memorială, colecţia cuprinzând mobilier, bibliotecă, tablouri, obiecte de artă, fotografii, documente originale ale poetului. Este o casă cu grădină, cunoscută sub numele de „Mărţişor”, situată pe dealul Piscului, care domină partea de sud-est a oraşului şi unde se află mormintele soţilor Arghezi.

 

– Casa Memorială „Ion Minulescu – Claudia Millian”, B-dul. Dr. Gheorghe Marinescu 19, sec. XX

Ion Minulescu (1881-1944), poet şi prozator, reprezentant important al Simbolismului românesc. Colecţia aflată în apartamentul scriitorului cuprinde documente literare, scrisori, manuscrise, fotografii, picturi de Alexandru Ciucurescu, Dimitrie Ghiata, Margareta Sterian, Henri Catargi şi sculpturi de Oscar Han, Cornel Medrea, Claudia Millian ş.a

 

– Casa memorială Liviu Rebreanu, B-dul Dr. Gheorghe Marinescu 19, sec. XX

Liviu Rebreanu (1885-1944), prozator şi dramaturg, membru al Academiei Române.

Apartamentul a fost cumpărat de Liviu Rebreanu în anul 1934 pentru fiica sa, Puia-Florica Rebreanu. A fost inaugurat ca spaţiu memorial în 1995. Cuprinde valoroase lucrări de grafică, picturi (Camil Ressu), fotografii de familiei, o frumoasă colecţie de icoane, mobilier Biedermeier, o colecţie de ceramică (specifica zonei Ardealului).

 

– Casa Memorială „George şi Aghata Bacovia”, str. George Bacovia 63, sec. XX

George Bacovia (1881-1957), poet simbolist. Organizat în casa în care a locuit poetul, între anii 1933-1957, muzeul a fost inaugurat în 1966. Sunt expuse manuscrise literare, obiecte şi documente ce au aparţinut poetului George Bacovia şi soţiei sale, Aghata.

 

– Muzeul Memorial „George Călinescu”, str. George Călinescu 53

George Călinescu (1899-1965), istoric, critic literat, poet, romancier, jurnalist.

Casa cuprinde o bogată bibliotecă, mobila stil „Aubusson”, „Empire”, covoare orientale, obiecte de artă din China, icoane pe sticlă de Nicula şi Făgăraş, tablouri de Ioan Andreescu, Ştefan Luchian, Theodor Pallady, Gheorghe Petraşcu, Iosif Iser, Alexandru Ciucurencu.

 

– Casa Memorială „Gala Galaction”, str. Gala Galaction 51, 1912

Gala Galaction – pseudonimul literar al lui Grigore Pişculescu – (1879-1961), preot, scriitor, profesor, membru al Academiei Române. Imobilul a fost donat statului în 1993. Cuprinde fotografii, manuscrise, obiecte care au aparţinut lui Gala Galaction.

 

Fotografiile de actualitate aparţin autorului

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO