Într-o ţară în care sănătatea populaţiei constituia una din cele mai acute probleme, medicina românească, aflată ea însăşi într-o perioadă de restructurare, şi-a făcut pe deplin datoria. S-au afirmat astfel medici care au deschis noi căi nu numai în ceea ce priveşte metodele de tratament, ci şi organizarea sistemului de sănătate (de la spitale la învăţământ), unii dintre afirmându-se şi pe plan internaţional.
În acelaşi timp, medici de vârf s-au afirmat şi în viaţa socială, ca şi în aceea politică, ceea ce va deveni o tradiţie în România.
Nu se poate spune că erau, ca să folosim termenul din calendarul ortodox, „doctorii fără de arginţi”, mijloacele materiale pe care le-au acumulat permiţându-le să-şi construiască reşedinţe, adevărate repere în arhitectura Bucureştilor de la sfârşitul secolului XIX şi în prima parte a celui următor.
- Casa „cu geamuri bombate”, în care a locuit dr. Nicolae Constantin Paulescu, str. Radu Calomfirescu nr. 15, 1861
Constantin Paulescu (1869- 1931), medic şi fiziolog, profesor la Facultatea de Medicină din Bucureşti, care a contribuit la descoperirea hormonului antidiabetic eliberat de pancreas, numit mai târziu insulină. Beneficiar iniţial a fost prosperul negustor Petrache Dancovici, parlamentar. Unicul imobil din Bucuresti cu geamuri bombate, cu piese de interior de valoare. Casa a fost deteriorată în urma unei explozii de gaze.
- Casa dr. Turnescu, str. Dionisie Lupu nr. 37, 1893 - 1895
Nicolae N. Turnescu, primul decan al Facultăţii de Medicină din Bucureşti. În momentul de faţă, aici se află rectoratul Universităţii de medicină.
- Casa dr. Petrini-Galati, str. Nicolae Filipescu nr. 31, sf. sec. XIX
Mihail Petrini-Galaţi, promotor în domeniul dermato-venerologiei, primul profesor pe acest domeniu din România.
- Casa doctor Istrati, str. George Enescu nr. 13, sf. sec. XIX
Constantin I. Istrati (1850-1918), chimist, medic, membru titular (1899) şi preşedinte al Academiei Române în perioada 1913 - 1916.
- Casa Nanu-Muscel Lalu, Piaţa Romană nr.7, sf. sec. XIX
Ion Nanu-Muscel (1862-1938), profesor de semiologie şi clinică medicală timp de 30 de ani la Universitatea de medicină din Bucureşti, senator. Imobilul este realizat în stilul neoromantic, cu anumite influenţe Art Nouveau. O vreme a adăpostit spaţii ale Academiei de Studii economice. În momentul de faţă, se află într-o stare avansată de degradare.
- Casa doctor Buicliu, str. George Enescu nr. 11, sf. sec. XIX
Stefan Buicliu (1857-1918), profesor universitar la Bucureşti, unul dintre fondatorii medicinei interne româneşti, medicul Curtii Regale pe vremea lui Carol I.
- Casa Gerota, str. Dimitrie Gerota , 1901
Dimitrie Gerota (1867-1939), chirurg, radiolog, filantrop.
- Muzeul Victor Babeş, Str. Andrei Mureşani nt. 14 A, sf. sec. XIX - prima jum. sec. XX.
Victor Babeş (1854 - 1926), bacteriolog şi morfopatolog român, membru al Academiei Române din 1893. În colaborare cu Victor André Cornil, este autorul primului tratat de bacteriologie din lume prin care a pus bazele moderne ale acestei ştiinţe, fondatorul şcolii româneşti de microbiologie. Casa a fost construita după planurile arhitectilor Felgel si Mellinger. Muzeul a luat fiinţă în anul 1954 pe baza donaţiei făcute de Mircea V. Babeş Colecţia evocă personalitatea marelui savant Victor Babeş.
- Casa Dr. Dobrovici, Bd. Catargiu Lascar nr. 40, sf. sec. XIX - înc. sec. XX
Absolvent al Facultăţii de Medicină din Iaşi , dr. Dobrovici a parcurs prin concursuri întreaga ierarhie spitalicească.
- Casa Slătineanu-Kretzulescu, str. Iorga Nicolae nr. 5 -7 sf. sec. XIX
Nicolae Kretzulescu, medic, om politic. Se pare că imobilul a fost construit iniţial de tatăl lui Nicolae, Al. Kreţulescu, la sf. sec. XVIII.
- Casa doctor Ernest Juvara, str. Orlando nr. 12, sec. XX
Ernest Juvara (1870-1933), medic, inovator în tehnica chirurgicală şi instrumentală. A fost profesor la Facultatea de Medicină din Bucureşti.
- Casa Gheorghe Petrescu, str. Toamnei nr. 83, înc. sec. XX
Gheorghe Petrescu, profesor de Fiziologi la Facultatea de Medicina.
- Casa Dr. Gh. Nanu, str. Icoanei 50A, înc. sec. XX
Dr. Gh. Nanu, chirurg, preşedinte al Societăţii Române de Chirurgie (1902-1904).
- Casa Dr Herescu B-dul Dacia 52, 1911-1913
Petre Herescu, întemeietorul şcolii româneşti de chirurgie renală. Casa a fost ridicată după planurile lui Grigore Cerchez si Alexandru Clave în stil romantic cu elemente neogotice.
- Casa Ernest Juvara, str. Gina Patrichi, nr. 12, sec. XX
Ernest Juvara (1870-1933) Medic, inovator în tehnica chirurgicală şi instrumentală, profesor universitar la Facultatea de Medicină din Bucureşti. În această casă a locuit şi actriţa Gina Patrichi.
- Casa farmacist Dumitru Stoenescu, str. Vasile Lascar nr. 34, 1928
- Casa Gheorghe Marinescu, str. Danielopol Gheorghe 3 nr., 1937
Gheorghe Marinescu (1863-1938), medic neurolog, profesor la Facultatea de Medicină din Bucureşti, membru titular al Academiei Române, fondatorul Şcolii româneşti de neurologie. Planurile casei aparţin arh. Jean Monda. Muzeul, deschis în 1954, prezintă documente, fotografii, manuscrise, cărţi, mobilier şi tablouri referitoare la viaţa şi activitatea profesorului.
- Casa Florica Chihăescu, Şoseaua Kiseleff nr. 4 , sec. XX
Farmacistă. Construită în stil modernist, după planurile arhitectului Marcel Iancu. Adăposteşte Ambasada Venezuelei.
- Casa doctor Martinescu, str. Gina Patrichi nr. 11, perioada interbelică. Vila, construită în perioada interbelică în stil neoromânesc, este realizată după planurile arhitectului I.D. Enescu
Fotografiile de actualitate aparţin autorului
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
