Ziarul de Duminică

Casele Bucureştilor (XXIV). Blocurile/ de dr. Alexandru Popescu

Blocul Malaxa Burileanu

Galerie foto

Autor: Dr. Alexandru Popescu

21.01.2016, 23:40 1123

O adevărată „explozie”

…în ceea ce priveşte numărul a înregistrat construcţia de blocuri de locuinţe în primele decenii ale secolului XX, dar mai ales în perioada interbelică.

Cum s-a remarcat în cuprinsul acestei rubrici, construcţia de blocuri, de „imobile de raport”, începuse să se dezvolte încă în ultimele decenii ale secolului XIX, dar „perioada de glorie” a acestor construcţii a avut loc, ca şi în restul Europei, în intervalul anilor 1920-1930, din acest punct de vedere, ca şi al stilurilor arhitectonice, România aflându-se la nivelul restului Continentului. În Bucureşti nu au fost construite blocuri de mare înălţime, de tipul „zgârie norilor”, dar ele se remarcă prin asimilarea stilurilor moderne ale vremii într-o manieră originală, prin contribuţia unora dintre cel mai reprezentativi arhitecţi ai vremii, Petre Antonescu, Marcel Iancu, Horia Creangă, Duiliu Marcu, ceea ce a făcut ca 10 din aceste construcţii să fie introduse în …

 

Lista monumentelor istorice

- Blocul Malaxa-Burileanu, Bd. Balcescu Nicolae nr. 35-35, 1935 - 1937

Realizat după proiectul lui Horia Creangă, acest bloc reprezintă, cum s-a remarcat,  „una dintre creaţiile emblematice” ale cunoscutului arhitect. În conceperea acestuia s-a pornit de la ideea principală de „simplitate a linilor pure”.

 

- Blocul Societatea „Locuinţe ieftine”, Bd. Hristo Botev nr. 1,  1926  

Proiectul impunătoarei construcţii aparţine primei femei-arhitect din România, Virginia Andreescu Haret (1894-1962) care a mai proiectat şi alte blocuri în Bucureşti.

 

- Blocul Societatea „Astra Româna” Bd. Hristo Botev nr. 2

Este unul dintre primele blocuri construite în Capitală în stil modern, ridicat la sfârşitul secolului XIX.

 

- Blocul Hristo Solly Gold”, Bd. Hristo Botev nr. 34, 1934

Ridicat  după  planul lui Marcel Iancu, blocul de locuinţe cu apartamente de lux, cu parter +3 etaje fost considerat  drept „unul dintre cele mai spectaculoase proiecte”  ale cunoscutului arhitect, autor şi al altor proiecte de acest tip de construcţii în Capitală.

 

- Bloc locuinţe Str. Calomfirescu Radu nr. 7, 1931

Arhitect a fost Jeam Monda, iar inginer constructor Bergman. Din păcate, blocul este încadrat la categoria risc seismic.

 

- Blocul „Adriatica”,  Str. Ion Câmpineanu nr. 20

Construcţia a fost ridicată între anii 1936-37, după proiectul arhitecţilor  Rudolf Fraenkel, Teller şi Dem. Săvulescu şi refăcută după deteriorarea sa în urma bombardamentelor din august  1944.

 

- Blocul „Zodiac”,  Calea Dorobantilor nr. 36 -40, 1940

Proiectul impunătoarei clădiri cu un excelent design modernist aparţine  arhitecţilor Radu Dudescu şi Mircea Marinescu, inginer constructor fiind Emil Prager. Construcţia este decorată cu şaisprezece panouri reprezentând semnele zodiacale, creaţii ale sculptorului Constantin Baraschi.

 

- Blocul „Tinerimea Româna” Str. Gutenberg nr. 19, 1924-1927

Palatul Societăţii Tinerimea Română (astăzi Palatul Tinerimea Română) este o altă construcţie  realizată după planurile arhitectei Virginia Andreescu Haret. De construcţia palatului s-au ocupat arhitectul Raul Negru şi inginerii Aurel A. Beleş şi Valer Paler. Din motive financiare, clădirea a fost finalizată abia în 1935, când a fost inaugurată de Nicolae Iorga. Imobilul include şi o sală de spectacole cu 1.200 de locuri. La exteriorul clădirii, la nivelul etajului 4, sunt prezentate diverse scene din momente reprezentative ale istoriei României (Războiul de Independenţă, Intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia şi Încoronarea Regelui Ferdinand), executate în altorelief.

 

- Blocul funcţionarilor BNR, Şos. Pavel Dimitrievici Kiseleff  nr.12, 1937

Blocul funcţionarilor Băncii Naţionale a României  este o clădire monumentală datorată arhitectului Petre Antonescu (1937). Stilul ei, inspirat din vechea arhitectură românească, este elegant şi sobru. Astăzi adăposteşte Hotel Triumf  (Prezident)

 

- Blocul  „Patria”  Bd. g-ral Gheorghe Magheru nr. 12-14, 1931 - 1933

Concursul public organizat în 1929 se societatea „Asigurarea Românească” în vederea construirii unui imobil pe una din arterele importante ale Bucureştilor, a fost câştigat de echipa formată din Horia Creangă, Ionel Creangă şi Lucia Dumbrăveanu. De fapt, ideea aparţinuse lui  Horia Creangă care scria: „ (…) am conceput ARO într-o noapte, dintr-un tot, ca în vis”.  Compoziţia volumetrică este aspectul cel mai inovator adus de blocul ARO, cu  un turn masiv de P+10 etaje şi două aripi de  P+7. Imobilul este prevăzut cu una din cele mai mari săli de spectacol din Bucureşti. Construcţia este considerată ca o mărturie a arhitecturii moderne din România. Din păcate, aşa cum vom vedea, şi această construcţie este marcată cu aşa-numita „Bulină roşie”, semn al riscului seismic, ceea ce impune o reabilitare a sa.

În Bucureşti, există încă câteva alte blocuri care, deşi nu sunt trecute pe Lista monumentelor istorice, constituie construcţii de interes din punct de vedere arhitectural, aflate la adresele: Str. Armenească 10 (sf. sec. XIX - prima jum. Sec. XX); Str. G-ral Berthelot (1935); Str. Boteanu nr. 3, 3A, 3B; Bd. Hristo Botev nr. 22; Str. Caimatei 8 (1935); Str. Doamnei nr. 5.

 

Avatarurile „Blocului Bazaltin”

…sunt, din păcate, caracteristice pentru felul iresponsabil, am spune „nociv” în care au fost tratate o serie de construcţii de acest tip mai ales după 1989, chiar unele de referinţă, cum este cel din  Piaţa Charles de Gaulle nr. 2,  construit pentru societatea Bazaltin – specializată în construcţii de poduri şi pavaje. Acesta este singurul proiect cu program de apartamente şi birouri realizat de Marcel Iancu, conceput în stilul mişcării moderne care se manifesta în perioadă în arhitectura civilă, îmbinată cu elemente Art Deco, care însă, din păcate, a suferit o serie de modificări. Asemenea „modificări” a suferit clădirea şi în ceea ce priveşte statutul şi starea sa. Aici s-a aflat secţia comercială a Ambasadei URSS (i se spunea „Casa ruşilor”), iar după revoluţie a fost părăsit, intrând într-o accentuată degradare, vandalizat şi locuit doar de „oameni ai străzii”.

Situaţia sa ridică o serie de întrebări: cui aparţine, în momentul de faţă clădirea şi oare a ieşit ea cu totul din atenţia edililor oraşului?

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO