• Leu / EUR4.7345
  • Leu / GBP5.2361
  • Leu / USD4.2201
Ziarul de Duminică

Casele Bucureştilor (XXXVI). Dispărute (IV) la cutremurul din 1977/ de dr.Alexandru Popescu

Autor: Dr. Alexandru Popescu

14 apr 2016 661

4 martie 1977, ora 21,22

…a fost momentul în care s-a declanşat unul dintre cele mai puternice cutremure pe care le-a cunoscut România, cu magnitudinea de 7,2 pe scara Richter.

Bucureştii au fost unul din spaţiile cele mai afectate de acest seism, numeroase pagubelor materiale în ceea ce priveşte construcţiile producându-se aici: peste 33 de clădiri şi blocuri mari s-au prăbuşit, la care s-a adăugat deteriorarea a numeroase alte imobile.

În afară de aceasta, 195 de întreprinderi au fost deteriorate.

 

Blocuri interbelice

Din cele 33 de clădiri înalte prăbuşite atunci, 28 erau construite înainte de 1940, în perioada interbelică şi rezistaseră la cutremurul din acel an când  se prăbuşise doar blocul Carlton şi multe alte clădiri au fost considerabil deteriorate.

Clădirile înalte prăbuşite la cutremurul din 1977 aparţineau perioadei de  dezvoltare a arhitecturii moderniste a Bucureştirilor, fiind realizate în diferite stiluri de la Art Deco, Bauhaus, Cubism la cel neoromânesc. Capitala României s-a numărat  printre oraşele europene în care aceste construcţii au ocupat un loc important în spaţiul arhitectural. De altfel, unii din cei mai reprezentativi arhitecţi români ai perioadei s-au afirmat în acest domeniu, unii dintre ei promovând chiar soluţii constructive originale.

Spaţiul în care aceste construcţii erau concentrate a fost zona centrală a Capitalei, actualele Bulevarde Gheorghe Magheru, Nicolae Bălcescu, Calea Victoriei şi zonele adiacente.

Prăbuşirea unora din aceste blocuri s-a datorat faptului că ele fuseseră construite înainte de cutremurul din 1940, după care fuseseră adoptate măsuri de siguranţă sporite, trecându-se de la vechile sisteme, adoptate după cele germane, care se dovediseră vulnerabile, la altele noi, mai sigure.

Din păcate, unele dintre clădirile înalte afectate de cutremurul din 1977 se număraseră printre cele mai reprezentative, ceea ce a dus la modificarea peisajului mai ales al zonei centrale a capitalei. Este foarte probabil că unele dintre ele, dacă ar fi supravieţuit,  ar fi fost înscrise pe „Lista monumentelor istorice”.

BLOCUL CASATA se găsea la intersecţia Străzii Take Ionescu (fostă Nikos Beloiannis) cu Bulevardul Magheru şi fusese ridicat în anii 1930. La parterul său se afla una din cele mai renumite cofetării ale Capitalei. Deşi parţial afectat, a fost necesară demolarea sa totală deoarece partea care rezistase nu mai prezenta siguranţă. Se pare că operaţia de consolidare după cutremurul din  1940 la unul din stâlpii de susţinere nu fusese realizată corect, ceea ce a dus la prăbuşirea sa. A rezistat însă în condiţii relativ bune Casa Take Ionescu de alături, ceea ce dovedeşte că vechile construcţii aveau încă reale şanse de a rezista.

BLOCUL SCALA a fost ridicat în 1935 la intersecţia actualului bulevard Nicolae Bălcescu cu Strada C. A. Rosetti şi avusese şi el de suferit în urma cutremurului din 1940, ceea ce probabil a contribuit la prăbuşirea completă a clădirii la cutremurul din 1977. Şi la parterul Blocului Scala se afla o frumoasă cofetărie, care a fost reconstruită, dar practic a dispărut în anii din urmă când a fost înlocuită cu o gogoşerie.

    
Şi BLOCULUI DUNĂREA se pare că suferise unele modificări faţă de proiectul iniţial, iar la cutremurul din 1977 s-a prăbuşit complet. Odată cu el a dispărut şi restaurantul de la parter. În cursul lucrărilor de curăţare a spaţiului a apărut şi o „victimă colaterală”, Biserica Enei, ridicată iniţial la 1611 de lemn iar apoi de zid cu plan trilobat, în perioada 1720-1724. La sfârşitul secolului XIX  a fost din nou reparată. În tot cazul, se număra printre cele mai frumoase biserici ale Bucureştilor. S-a hotărât demolarea sa după ce fusese deteriorată, se pare intenţionat, la iniţiativa „cuplului prezidenţial”. Turla bisericii a fost lovită de un utilaj, dar, în loc să se  treacă la repararea sa, s-a procedat la demolare, în ciuda protestelor  unor oamenii de cultură (arhitecţi, artişti plastici etc.) care au încercat să oprească distrugerea. Din păcate, odată cu biserica au dispărut şi picturile murale realizate de Gheorghe Tattarescu, ca şi cele anterioare acestora, fresce de o mare valoare artistică.

BLOCUL CONTINENTAL aflat pe Strada Ion Ghica s-a mai numit şi „Colonade” datorită aspectului faţadei sale. Era considerat drept unul din cele mai „aristocratice” blocuri ale Bucureştilor, iar la parter se afla un renumit bar. Din păcate, aici şi-au găsit moartea personalităţi artistice ale perioadei, Toma Caragiu şi Alexandru Bocăneţ.

BLOCUL NESTOR era situat pe Calea Victoriei, vis-a-vis de Hotelul Athenée Palace. Fusese construit în două etape. Primul corp a fost  ridicat la începutul anilor 1930, incluzând hotelul Splendid Parc (bombardat în 1944). Ulterior, în a doua jumătate a deceniului IV,  a fost construit şi  corpul în care se afla cofetăria Nestor, unul dintre cele mai reprezentative localuri ale Bucureştilor. Pe locul fostului bloc Nestor s-a ridicat clădirea modernă a unui hotel, astfel că el a trecut cu totul în amintire...

BLOCUL WILSON-CREDITUL AGRICOL şi-a luat numele de la cel al străzii alăturate şi al instituţiei financiare pe care o adăpostea. A fost ridicat în anii 1930 în stil Art Deco, fiind de aceea una dintre cele mai interesante construcţii ale Capitalei. La parter, adăpostea o sală de sport.

La cutremurul din 1977, au fost distruse şi alte clădiri valoroase din punct de vedere arhitectural, cum  fost aceea aflată în Piaţa Rosetti la intersecţia cu actuala Stradă  Tudor Arghezi.

Alte construcţii distruse de cutremurul din 1977 sau care au suferit pagube însemnate se aflau de asemenea în zona centrală a Bucureştilor, pe actualele străzi Tudor Arghezi, Alexandru Sahia, Ion Ghica şi Brezoianu, fostul hotel Victoria.

A dispărut şi blocul aflat pe Strada Academiei la intersecţia cu strada Edgar Quinet, pe locul său apărând o clădire în stilul anost al anilor 1980.

O altă „victimă colaterală”, a fost Casa arhitect Grigore Cerchez de pe Strada Sevastopol care a fost demolată în grabă fără să se aibă în vedere o eventuală reparare a sa, încă posibilă.

O excepţie care demonstrează că ar fi fost posibilă recondiţionarea şi a altor imobile afectate de cutremur este aceea a Blocului Simu aflat  în perimetrul delimitat de strazile Franklin, Anastase Simu şi bulevardul Magheru. Deşi mai mult de jumătate din această construcţie se prăbuşise, imobilul a fost refăcut.

Toate blocurile distruse la cutremur au fost reconstruite în locul unde se aflaseră într-un ritm accelerat, cu mai puţină preocupare pentru aspectul şi calităţile lor arhitectonice.

 

Blocuri noi

Dar şi imobilele ridicate în perioada comunistă, în plin „avânt constructiv”, care avea drept scop să ofere adăpost păturilor sociale implicate în procesul de „industrializare forţată”, au avut de suferit în urma cutremurului din 1977.

Este cazul blocului aflat la intersecţia dintre Şoseaua Ştefan cel Mare şi Strada Lizeanu, cauza fiind se pare unele „adaptări” faţă de proiectul iniţial.

Clădiri din Cartierul Militari din vestul capitalei Bucureşti au fost serios afectate, din cauza fisurilor, a spaţiilor goale din interiorul pereţilor apărute, se pare, din cauza grabei cu care fuseseră construite în „lupta cu planul”. Aceleaşi concluzii au fost trase în urma inspectării stării blocului din Bulevardul Păcii.

Asemenea carenţe au fost constatate în cursul verificărilor ulterioare, dar au fost trecute cu vederea…

Principalele valute BNR - marţi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7345
Diferență: 0,0528
Ieri: 4.7340
Azi: 4.2201
Diferență: 0,5983
Ieri: 4.2129
Azi: 5.2361
Diferență: -0,6395
Ieri: 5.2448
Azi: 4.2663
Diferență: -0,0913
Ieri: 4.2801