Dan Ariely
Al dumneavoastră, iraţional
Despre ciorapi rătăciţi, formule de agăţat gagici şi alte încurcături existenţiale
Editura Publica
Traducere din engleză de Dan Crăciun.
Expert în ştiinţele sociale, Dan Ariely a revoluţionat în cărţile sale modul în care gândim despre noi înşine, despre mintea şi acţiunile noastre. Autorul aplică această analiză ştiinţifică a condiţiei umane în rubrica sa de întrebări şi răspunsuri „Ask Ariely“ din Wall Street Journal, în care răspunde cititorilor ce i se adresează cu probleme personale, care variază de la unele serioase până la altele bizare.
– Ce poţi face ca să-ţi păstrezi calmul când investeşti pe o bursă volatilă?
– Care-i cea mai bună metodă de a convinge pe cineva să renunţe la fumat?
– Cum îţi poţi maximiza câştigul dacă investeşti într-un restaurant de tipul all you can eat?
– Se poate pune un preţ pe sufletul omenesc?
– Poţi să justifici vreodată raţional mii de dolari cheltuiţi pe un Rolex?
Cu perspicacitatea şi umorul care-i caracterizează, Ariely şi Haefeli ne ajută să reflectăm asupra modului în care putem găsi soluţii raţionale atunci când ne confruntăm cu provocări interne şi externe. Cititorii vor râde, vor învăţa şi, lucrul cel mai important, vor dobândi o nouă perspectivă asupra modului de a rezolva inevitabilele probleme care ne sâcâie în viaţa de toate zilele.
„Folosindu-se de concepte din economia comportamentală, Ariely încearcă să explice diverse probleme cu care ne confruntăm: prioritizarea sarcinilor multiple şi infinite pe care le avem de îndeplinit, lupta permanentă cu dieta, diferenţele dintre normele sociale şi cele de piaţă, euforia pe care o simţim când suntem în vacanţă, neplăcerea care ne încearcă atunci când suntem pe scaunul din cabinetul stomatologului sau rolul bârfei şi al lamentărilor. Tendinţa de a folosi momentul prezent ca punct de referinţă (fapt care face ca orice schimbare să fie resimţită ca o pierdere), decizia de a nu face nimic comparativ cu decizia de a schimba ceva sau faptul că ne ataşăm de lucrurile în care investim sentimente şi le supravalorizăm sunt doar câteva dintre posibilele explicaţii ale problemelor noastre de zi cu zi. Înţelegerea forţelor iraţionale care ne influenţează ar putea fi un prim pas în luarea unor decizii mai bune.
Economia comportamentală este un domeniu de studiu care poate oferi răspuns dilemelor de acest fel. Unul din principalele beneficii practice ale acestei abordări, care combină microeconomia şi psihologia cognitivă, este acela de a ne arăta modul în care mediul şi propriile limitări cognitive ne influenţează comportamentul. Indivizii pot fi miopi, impulsivi şi acordă importanţă acţiunilor cu rezultate imediate în detrimentul celor cu beneficii avantajoase. Dacă ar recunoaşte că există şi alţi factori care influenţează comportamentul (alţii decât preţurile produselor, nivelul venitului sau gradul de informaţie pe care îl deţinem), indivizii ar putea construi noi politici care să răspundă într-un sens mai realist nevoilor noastre. Metoda de cercetare pe care economiştii comportamentali o folosesc cu predilecţie este cea experimentală. Economia comportamentală a început să aibă impact asupra politicilor în special după criza financiară din 2008, considerată falimentul modelului propus de teoria alegerii raţionale pentru
a analiza lumea, în politicile publice. În SUA, de exemplu, în timpul administraţiei Obama, s-a înfiinţat un departament care analizează politicile publice federale din această perspectivă. Acelaşi lucru este valabil şi în Marea Britanie, unde, pe lângă guvern, funcţionează un grup de economişti comportamentali. La nivelul Uniunii Europene, rapoarte precum „Comportamentul Verde” sau cele propuse de Directoratul General al Sănătăţii Consumatorilor folosesc economia comportamentală pentru a formula legi. Inclusiv mediul privat a început să recruteze echipe de economişti comportamentali, finanţele fiind doar un exemplu în ceea ce priveşte succesul acestei abordări, în România, economia comportamentală a pătruns timid, singurele legături cu acest domeniu putând fi numărate pe degetele de la o singură mână. Au fost traduşi câţiva autori şi a apărut o serie de programe academice care tratează acest domeniu, fără a fi neapărat aplicată într-un sens structurat. Din acest punct de vedere, Centrul de Studii Comportamentale reprezintă un think-tank înfiinţat la sfârşitul anului 2014, care îşi propune să integreze în mod structurat economia comportamentală în formularea de politici, indiferent dacă discutăm despre mediul privat sau cel public. Un alt obiectiv pe care ni-l propunem este strângerea unei comunităţi de oameni pasionaţi şi interesaţi de economia comportamentală în jurul centrului. Unele dintre proiectele pe care le-am formulat sau la care lucrăm în momentul de faţă se referă la modul în care economia comportamentală ajută la creşterea numărului donatorilor de organe, la combaterea anxietăţii dentare sau la testarea unor politici printr-un cadru experimental. Din acest punct de vedere, Al dumneavoastră, iraţional reprezintă un exemplu foarte bun care ne arată că cercetarea riguroasă poate răspunde unor probleme şi dificultăţi cu care ne confruntăm.” (Echipa Centrului de Studii Comportamentale)
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
