• Leu / EUR4.9471
  • Leu / GBP5.7699
  • Leu / USD4.6905
Ziarul de Duminică

Ce ascunde viaţa de prinţesă/ de Elisabeta Lăsconi

Ce ascunde viaţa de prinţesă/ de Elisabeta Lăsconi

Autor: Elisabeta Lasconi

17.10.2013, 23:57 142

Era prea frumoasă ca să poată crede cineva că inteligenţa este pe măsura frumuseţii, prea şlefuită prin educaţie ca să mai aibă cineva bănuiala că ar poseda talent literar, prea captivată de cercurile şi culisele politicii înalte ca să apară vreo suspiciune măcar că-şi poate consuma zile şi nopţi cu truda scrisului. Iar atâtea privilegii şi daruri i-au hărăzit un destin excepţional.

Martha Bibescu rămâne şi azi o apariţie unică în cultura europenă, încă prea puţin cunoscută şi preţuită la noi, deşi a făcut servicii imense lumii din care a plecat, din care şi-a hrănit inspiraţia. Din 1990 încoace au venit spre noi câteva dintre cărţile ei, dar fără un program coerent şi consecvent de publicare, mai curând ca nişte fulguraţii ce nedumereau şi cucereau deopotrivă.

Sper să fie de bun augur traducerea unui roman pe cât e încântător, pe atât de trist – Catherine-Paris, pe care eşti mereu tentat să-l interpretezi într-o cheie autobiografică. Se poate citi în multe feluri o asemenea carte. Mai întâi ca o poveste cu prinţi şi prinţese, cu istorii complicate şi arborescente ale familiilor princiare din Europa, care alcătuiesc o lume paralelă, uluitoare cu ritualurile şi castelele ei, cu mentalitatea ce decurg dintr-un mod de viaţă consacrat de secole.

Moravurile princiare pot provoca mirare, căci soţ şi soaţă trăiesc departe unul de celălalt, bărbaţii preocupaţi de vânătoare - şi vânau sălbăticiuni din codrii sau pe frumoasele oraşului, femeile grijulii să le asigure moştenitori şi să-şi educe fetele,  să le pregătească ieşirea în lume, cu baluri somptuoase şi memorabile, cu prezentarea la marile curţi ale Europei – Viena, Berlin, Sankt Petersburg.

Catherine-Paris parcurge un asemenea traseu – la Zamosc, un fel de Versailles polonez al familiei soţului ei, se adună cele mai bune puşti din Europa, vin rudele din ramura rusească şi prietenii din Spania, iar apoi ajunge la Viena, ca să fie prezentată împăratului, la Berlin, ca să fie prezentată altei curţi împărăteşti, în Rusia, ca să fie prezentată ţarului. I se impune treptat concluzia că dacă ar începe un război, el ar fi între rudele de sânge, date fiind legăturile între capetele încoronate.   

Catherine-Paris este şi romanul unei legături profunde cu oraşul cosmopolit al Europei, instaurată întâi de bunica şi apoi de mama ei. Totodată, este povestea unei educaţii pariziene, ce absoarbe cultura Franţei, cu arome ale unei lumi de altădată, cu lecturi serioase din clasicii francezi, cu însuşirea istoriei franceze,  ceea ce ulterior explică şi dorinţa prinţesei de a reveni la Paris ca la adevărata ei casă.   

Istoricii vor găsi o mină de aur în roman. Nu doar pentru că eroina ei pătrunde în cercurile şi culisele politicii europene, ci mai ales prin informaţiile oferite despre câteva personalităţi care au făurit istoria, prin detaliile unor tratative sau dramele marilor familii regale. Catherine-Paris a crescut între oameni vârstnici, aşa că ea comunică în mod firesc cu bătrânii diplomaţi care trag sforile politice, făcând manevre pentru a cuceri ţinuturi fără vreun foc de armă, dar prinşi apoi în vârtejul războiului pan-pan, cum sunt numite ironic tendinţele panslave sau pangermanice.

Nu în ultimul rând, romanul narează două poveşti de iubire. Prima este a iubirii-capriciu a lui Adam, prinţul polonez cucerit de inocenţa fermecătoare a unei fete, cum nu mai văzuse între cochetele Parisului, iubire ce duce la o căsătorie pentru care niciunul nu este pregătit, căci bărbatul are psihologie de cuceritor care se plictiseşte de îndată ce a cucerit o femeie, iar tânăra nu are habar de strategiile seducţiei şi nici de tehnicile manipulării abile.

A doua iubire înseamnă transformarea tinerei încă neştiutoare în femeie, datorită unui bărbat căzut din cer – unul dintre primii îndrăzneţi porniţi să cucerească cerul prin zborul cu avionul. Fundalul iubirii aduce iarăşi „la belle epoque”, adică anii dinaintea Primului Război Mondial. Iar în cursul războiului, Catherine află cât de complicată este apartenenţa  la o ţară, cum se schimbă graniţele ţărilor şi harta Europei. Cititorul va trece aşadar cu eroina cărţii din aventură-n aventură, tot mai aproape de sufletul ei, ajungând s-o înţeleagă şi s-o iubească.

 

Martha Bibescu, Catherine-Paris, traducere din limba franceză şi note de Magda Răduţă, Editura Polirom, 2013, 224 pag.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9471
Diferență: 0,0142
Ieri: 4.9464
Azi: 4.6905
Diferență: -0,3463
Ieri: 4.7068
Azi: 5.7699
Diferență: 0,4055
Ieri: 5.7466
Azi: 4.8974
Diferență: 0,5585
Ieri: 4.8702