Ziarul de Duminică

Ce s-a ales de utopia „Omului nou”/ de Ziarul de duminică

Ce s-a ales de utopia „Omului nou”/ de Ziarul de duminică

Autor: Ziarul de Duminica

06.02.2014, 23:56 166

Ovidiu Ivancu

Identitate culturală şi mental colectiv românesc în postcomunism (1990-2007)

Imagini, mituri, percepţii, repoziţionări  

Editura Eikon

„Arsenalul mitologic comunist, aşa cum bine sesizează şi Lucian Boia, nu poate fi anulat prin decret. Schimbările formale de sistemn politce, aderarea la diferite structuri globale – UE sau NATO – nu antrenează, concomitent, schimbări masive şi imediate în mentalul colectiv. Proiectul social comunist, a cărui finalitate a fost crearea Omului Nou, deşi abandonat actualmente, continuă să producă efecte concrete. Ca în cazul oricărui experiment ratat, Omul Nou propus a devenit, finalmente, un hibrid neadaptat noilor realităţi, schizoid şi încremenit în proiect. Fără memoria normalităţii, fără repere solide la care să se poată raporta, el are o identitate confuză şi se refugiază frecvent în clişeele ideologice care i-au fost livrate zeci de ani în comunism. I se pare şi astăzi că este veşnic nedreptăţit, confundă patriotismul cu discursul despre patriotism, înţelege globalizarea ca ameninţare directă la adresa unui specific naţional pe care nu simte nevoia de a-l redefini.” Sunt câteva dintre concluziile unei ample cercetări despre direcţiile de acţiune ale unei generaţii. Ovidiu Ivancu este lector de limba română la Universitatea de Stat din New Delhi, India.

 

Constantina Raveca Buleu

Voinţa de putere sub semnul ideii europene

Contemporanul

Supliment al revistei Contemporanul.. „În secolul al XIX-lea, omul devine funcţie a diferitelor puteri reprezentate de politic, de ştiinţe, de biologie, de tehnologie sau, ca în cazul darwinismului, de ontogenie şi filogenie, nefiind întotdeauna învingător al unei asemenea competiţii inegale. Prin urmare, secolul al XIX-lea prezintă atât învingătorii, cum este Napoleon, cât şi învinşii, cum este omul mărunt, neputincioşi în faţa puterii perfecte a maşinii. Ambele căi sunt relevante, intrând ulterior masiv în sintaxa socio-culturală, ideologică şi politică a secolului XX.”

 
AFACERI DE LA ZERO