Ziarul de Duminică

Ceauşescu s-a infiltrat pe piaţa de artă. Pentru cine nu îl mai vrea pe Eminescu... /de Remus Andrei Ion

Nicolae Grigorescu – „Pahar cu flori de măr”, ulei pe lemn, 24.5x15.5cm, semnat dreapta jos cu roşu. Preţ de pornire: 110.000,00 lei

galerie foto

Autor: Remus Andrei Ion

05.09.2013, 23:48 277

După fiecare vacanţă de vară, piaţa de artă se autostimulează. Casele de licitaţii dau tonul. Anul acesta provocarea este mai mare şi datorită Festivalului Enescu şi celor multe mii de străini care vor veni la concertele din Bucureşti.

Alis şi-a remodelat pagina de internet, Goldart intră în „culisele imaginarului” şi atacă noul sezon cu un Brauner de tinereţe, iar Artmark, cu două licitaţii la pachet trece de la Eminescu la Ceauşescu, de la Enescu şi Karajan la Iris, de la Tonitza la Bălaşa...

Prima licitaţie – Alis, 10 septembrie, primul Grigorescu: „Pahar cu flori de măr”, o cochetă pictură în ulei pe lemn, o temă foarte exersată de artist care pentru una dintre lucrări a ales numele „Buchet de flori luminoase”... Anul trecut, s-a licitat până la 55.000 de euro pentru un astfel de „pahar cu flori de măr”. Mutzner, Iser, Luchian, Ştefan Popescu, Cheller, plus Margareta Sterian, Bălţatu, Musceleanu, Paul Neagu, un desen simplu al lui Ciucurencu, un pastel al lui Iancuţ, case acuarelate de Eugen Ispir, o „Scenă galantă” gravată de Stahi, „Macaralele” lui Eugen Popa  „Iarna” punctată din cărbune de Viorel Mărgineanu dau tonul strigărilor din această toamnă. Cine vrea, să vadă noul site Alis şi are de ce se bucura. Licitaţiile de la început de toamnă sunt printre cele mai bine pregătite din tot sezonul pentru că există timp pentru o selecţie mai atentă.

La două zile după Alis, Goldart. Suita vânzărilor de top de peste vară, cu Bernea şi Bălaşa pe aceeaşi listă (o mostră de imparţialitate cinică, obligatorie, voluntară, şi eficientă până la urmă, a pieţei de artă) este succedată de la o licitaţie care promite o incursiune prin „culisele imaginarului”. Începe cu Ilfoveanu şi se încheie cu Zarifopol Dall. Slecţia atentă a lucrărilor ar trebui să îi tenteze pe colecţionari. La vizionarea site-ului şi a expoziţiei nu mai sunt căutate numele mari ci echilibrul lucrărilor. Perele lui Zamfir Dumitrescu, „Umbra” din bronz a lui Iancuţ, „Ielele” Wandei Sachelarie, Balcicul lui Miracovici, dealurile dobrogene ale lui Chintilă, „Şantierul din Brăila” vizitat de Steriadi, evreul lui Cateliu, masa abandonată a lui Angheluţă sunt imagini care pot schimba ziua privitorului/colecţionarului...

O scrisoarea a lui Eminescu rute ritmul licitaţiilor de pictură/sculptură. „Eminescu ultim privit de Stănescu”, desenat prin 83, cu pixul, duce vraja mai departe. Şi ce frumos caligrafia Eminescu! Şi ce minuni ne-au rămas din pixul lui Nichita! Din fotografii şi documente se poate compune şi un mic documentar Enescu. Piesa de forţă este o pagina de manuscris din partitura Simfoniei a doua semnată de Enescu şi Maruca în zona unde, pe un petec de hârtie sunt desenaţi cu laviu cei doi soţi. Karajan, Menuhin, Georges Enoch, Ion Dimitriu Bârlad, Mihai Jora sunt personaje în acest documentar. Dar şi Eugen Ionescu, Gorduz, Ion Barbu, Geo Bogza, Paul Neagu, Goga, Naum, Principesa Ileana etc. Toate sunt înseriate în licitaţie negustoreşte... Şi pe la jumătate, la lotul 48, istoria se schimbă: Ceauşescu intră-n scenă şi cu versuri se făleşte... „Floarea darurilor” volum omaginal cu poezii unicat, caligrafiate şi legate manual, într-un exemplar unic în 74 când cizmarul devenea preşedintele RSR. Minunat! „Raritate absolută, piesă de muzeu” anunţă curatorii. Corect, dar Enescu şi Eminescu pe unde sunt? Există şi un portret în creion realizat de Corneliu Baba în acel volum omagiu. Celebritatea acestei întreprinderi literare de anvergură care i-a promovat pe mulţi poeţi, mai mult sau mai puţin apropiaţi de partid, este însă scurtă. Se va licita şi va fi din nou închisă într-o colecţie în câteva săptămâni. (Dacă nu exista această licitaţie nici nu am fi văzut această carte unicat!) Dar până atunci e de studiat cuprinsul, istoricii literari ştiu de ce... Aşa a fost şi în realitate, şi cu Ceauşescu, şi cu Eminescu.

 

Calendar licitaţii:

Alis, 10 şi 24 septembrie

Goldart, 12 şi 26 septembrie

Artmark, 21 şi 22 septembrie

 
 

1. Nicolae Grigorescu – „Pahar cu flori de măr”, ulei pe lemn, 24.5x15.5cm, semnat dreapta jos cu roşu. Preţ de pornire: 110.000,00 lei

2. Nicolae Tonitza – „Mica”, şprima jumătate a anilor '20ţ, ulei pe carton, 39 x 34 cm, semnat stânga sus, cu brun, N. Tonitza. Pe verso, dedicaţie: "Ţie, Mariana, acum când ai împlinit cincizeci de ani, această privire pură ca şi ochii tăi. Mac, 10 ianuarie 1990.”; „Ţie, Valentin, acum când ai împlinit douăzeci şi cinci de ani, această privire pură ca şi ochii tăi. Mama şi tata, 15 august 1990.” Valoare estimativă: 75.000 - 125.000 euro

3. Viorel Mărginean – „Iarna”

4. Victor Brauner – „Casă Ţărănească”, ulei/carton, semnat dreapta jos. Lucrarea este însoţită de autentificare semnată de Samy Kinge. Lucrarea a fost dăruită de Victor Brauner pictorului Al. Ţipoia, din colecţia căruia provine. Estimare: 15.000-18.000 euro

5. Wanda Sachelarie Vladimirescu – „Ielele”, tuş cu băţul/hârtie

6. Partitură originală George Enescu, Simfonia a II-a, manuscris, împreună cu schiţă în laviu cu semnăturile olografe ale lui George Enescu şi Maruca Cantacuzino, piesă rarisimă, de colecţie, 53 x 39 cm. Preţ de pornire: 2.200 euro

7. Nichita Stănescu - Eminescu ultim privit de Stănescu, pix pe hârtie, 11.5 x 6 cm, semnat şi datat dreapta jos, în pix, Nichita Stănescu, (19)83; intitulat stânga jos, în pix, Eminescu ultim privit de Stănescu. Valoare estimativă: 100 – 200 euro

8. „Floarea darurilor”, volum omagial de poezii manuscrise, editat în exemplar unic de Uniunea Scriitorilor din România, oferit lui Nicolae Ceauşescu, ales în funcţia de Preşedinte al RSR, 1974, raritate absolută, piesă de muzeu. hâ41 cm, 290 pag.

Preţ de pornire: 29.000 euro. Volumul reprezintă o realizare excepţională şi este atât o piesă de colecţie, cât şi un document istoric. Lucrarea a fost realizată de Uniunea Scriitorilor condusă de Zaharia Stancu şi dăruită dictatorului Nicolae Ceauşescu cu ocazia sărbătoririi zilei de 23 august în 1974. Coperţile sunt din carton îmbrăcat în piele de culoare albastră, pe fiecare faţă fiind încastrată o placă din alamă atacată cu acid, cromată şi patinată. Decoraţiunea acestor plăci se prezintă sub forma a câte 12 scene în serii de şase, câte una pentru fiecare lună a anului. Secvenţele reprezintă momente din viaţa cetăţenilor patriei, evident sub conducerea Partidului Comunist, aşa cum reiese dintr-o întreagă simbolistică oficială omniprezentă. În interior, toate filele sunt fabricate din hârtie de lux iar textele omagiale sunt olografe şi semnate de autori. La chemarea Uniunii au răspuns cu zel 262 de poeţi, români, maghiari, germani, evrei. Interesant de observat este faptul că în cuprinsul volumului apar atât scriitori de curte, cunoscuţi pentru dăruirea cu care cultivau cultul personalităţii dictatorului, cât şi oameni de litere mai puţin angrenaţi în acest sistem. Şi unii, şi alţii nu au pierdut prilejul de a-şi dovedi devotamentul în acel moment solemn. Aceasta este cauza care i-a adunat pe Adrian Păunescu, Platon Pardău, Tiberiu Utan, Veronica Porumbacu, Zaharia Stancu, Victor Tulbure, Ion Cocora, Petre Got, Marin Gafton, Nicolae Dragoş, Grigore Hagiu, Eta Boeriu alături de Mircea Dinescu, Ştefan Augustin Doinaş, C.D. Zeletin, Marin Tarangul, Barbu Cioculescu, Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Gellu Naum, Gabriela Melinescu, Nora Iuga, Ben Corlaciu, Ion Caraion iar enumerarea ar putea continua. Până şi un scriitor precum Teohar Mihadaş, cu ani grei de închisoare comunistă în biografia sa despre care a publicat după 1989 pagini remarcabile, nu a lipsit de la apel. O adevărată istorie a compromisului, strategiei de supravieţuire şi de afirmare, adulaţiei, fricii şi îndoctrinării ne dezvăluie lectura lucrării. Sunt prezenţi scriitori fără talent, pe care istoria literaturii nu a avut motive să-i reţină şi scriitori veritabili, prezenţi astăzi în manualele şcolare. Interesante sunt şi numele care lipsesc. Paginile sunt legate cu două benzi de pânză tricoloră şi una de culoare roşie, simboluri ale drapelului de stat şi a celui al PCR. Lista scriitorilor este ordonată alfabetic, atât la cuprins, cât şi în cadrul volumului. Pe prima filă poate fi admirat, într-o realizare plastică de excepţie, un portret al lui Nicolae Ceauşescu desenat într-o tehnică mixtă (ceracolor, cărbune şi sepia) şi semnat de Corneliu Baba. Colofonul ne dezvăluie date interesante despre cei care au coordonat realizarea practică a volumului: Radu Cârneci, redactor coordonator, Romulus Vulpescu, prezentare grafică, graficianul Emil Chendea, caligrafia dedicaţiei, Ion Dogar Marinescu şi Nicolae Săftoiu, gravurile coperţilor, sculptorii Constantin Lucaci şi Nicolae Crişan, consultanţi, alături de directorul tehnic al Editurii Cartea Românească, Gheorghe Iacob. De asemenea, şi câteva instituţii au colaborat la tipărirea volumului omagial, precum Fabrica de hârtie Letea din Bacău, Întreprinderea textilă 13 Decembrie din Timişoara, Combinatul Fondului Plastic din Bucureşti, Combinatul poligrafic Casa Scânteii. În introducerea pe care a semnat-o, preşedintele Uniunii scriitorilor Zaharia Stancu dorea să lămurească de la început lucrurile: „Poeţii României socialiste au caligrafiat această carte, cu flacăra şi cu vibraţia inimii lor, drept omagiu ce vi se aduce acum, când se împlinesc trei decenii de la marele act istoric al eliberării Patriei de sub dominaţia fascistă”. Lucrarea a fost editată într-un singur exemplar.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO