Doig (născut în 1959, în Scoţia, studiiartistice la Wimbledon şi la St. Martin School of Art) este, demultă vreme, unul dintre cei mai bine cotaţi pictori ai lumii. Aretablouri expuse la MoMA, la Tate Modern, la Chicago Art Institute,a avut ample retrospective la mari muzee europene sau americane.Practică o pictură stranie - un figurativ la limita abstracţiei, afost calificat drept oniric, "peisagist idilic" saupostexpresionist. Deşi este, de fapt, neînregimentabil în vreuncurent, iar modele punctuale i se pot găsi doar cu greu, Doigafirmă că opera lui s-a născut dintr-un frison emulativ faţă deromanticii germani, faţă de simbolismul lui Munch, expresionismullui Ernst Ludwig Kirchner şi naturalismul lui Edward Hopper. Efascinat de spaţiile imense, în care este evocat, aproapeîntotdeauna, raportul omului cu natura, pânzele lui (ele însele demari dimensiunui) descriu locuri abandonate, vag definite, în fondimaginare - deşi inspirate, concret, de deşerturile de zăpadă aleCanadei sau de apele azurii ale Caraibelor, în care sunt înşurubaţinişte oameni însinguraţi.
Iată "Gasthof zurMuldentalsperre" (foto 2). Cei doi oameni aflaţi în centrulimaginii au fost preluaţi dintr-o fotografie făcută de artist pevremea când lucra ca designer costumier la London Colisseum. Într-onoapte, după o reprezentaţie cu Petruşka lui Stravinski, Doig şi unprieten au luat nişte costume folosite în baletul respectiv şi aupozat într-o imagine ce se dorea comică. Folosită iniţial ca bazăpentru un studiu de portret, fotografia a fost relocată, prinsupraimprimare peste un peisaj dintr-o veche carte poştală, cedescria o vedere din taverna germană Gasthof zur Muldentalsperre.Procedeul e folosit în multe dintre pânze, pentru că Doig, deşiprivilegiază peisajul, un lucrează niciodată în plein air şi "fură"imagini din pliante turistice, afişe, fotografii de familie, ziare.În aproape toate apar siluete solitare, desenate pe fonduripâcloase, pe ţesătura unor aurore boreale fantaste (precum întabloul descris mai sus) sau pe nişte prelungi fâşii acvaticepicurate cu fulgi nea.
Ieşirea în arenainternaţională i-a fost prilejuită de o primă retrospectivă deanvergură la Whitechapel Gallery din Londra, în1991.
În 2005 zăboveştepe simezele de la Saatchi Gallery cu o retrospectivă intitulată"Triumful picturii", iarapoi cu o antologie itinerantă la Tate Modern în 2008, după oescală la Muzeul de Artă Modernă din Paris.
În perioada"Triumfului picturii", marile pânze ale lui Doig depăşeau deja100.000 de euro în sălile de licitaţii. Cel mai bun scor almomentului respectiv este realizat de "Swamped" (foto 1), o picturăreprezentând o canoe (imagine a trecerii şi a morţii, unul dintresubiectele favorite ale artistului, care apare pentru întâia oarăîn 1987, într-o pânză ce prelucra o fotografie luată de pe ecranulunui televizor, unde se difuza scena finală din horror-ul lui SeanCunningham, "Friday the 13th"), care ajunge să pice sub ciocan lapreţul de 472.000 de euro. Cota artistului îşi ia zborul după 2006(11 mai), în urma unei licitaţii de la Phillips de Pury &Company, din New York, când pânza "Olin MK IV" (foto 4) se vinde cu743.000 de euro, prevestind viitoarele achiziţii care vor sări demilion.
În euforicul an2007, artistul atinge cote "milionare" şi generează un produs anualde vânzări de 21,6 de milioane de euro. În 2008, Doig cunoaşte operioadă tristă, dar îşi revine, odată cu piaţa de artă, în 2009,cu cinci licitaţii peste milion, între care una record (6 milioanede euro) la 10 noiembrie, la Christie's, pentru pânza "Reflection,What Does Your Soul Like" (foto 3).
În 2010, lunafebruarie, Christie's şi Sotheby's semnează două vânzări pestemilion ("Saint Anton - Flat Light", foto 5, şi "Concrete Cabin WestSide", 2,5, respectiv 1,8 milioane de liresterline).
Cele 15 pânzevândute din iulie 2009 până azi însumează 15,1 milioane de euro, unvolum de două ori mai mare decât cel înregistrat în anul negru2008.
Actualmente, Doiga devenit greu accesibil, practic nicio pânză format marenevânzându-se sub 300.000 de euro. Tabloul "Tunnel Passing, CountryRock" (foto 6), vândut cu 74.400 de euro la Phillips de Pury &Company în 2006 a fost revândut la Sotheby's, în 2010, cu 300.000de euro. Singura zonă de accesibilitate a rămas cea a polaroidelor,a gravurilor şi litografiilor (unde, de pildă, un exemplar dintr-oserie de 300, poate fi achiziţionat cu sume între 1.000 şi 2.000 deeuro. Şi în acest mediu, subiectul favorit este reprezentat tot decanoe).
Din 2002, artistulse bronzează sub soarele din Trinidad, unde a ales să-şi ducătraiul şi să-şi termine opera.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
