Pe data de 14 iunie 2016, la Institutul Cultural Român din New York va avea loc conferinţa „News from the Eastern Front” – A Centennial Perspective on Romania During First World War la care au fost invitaţi să susţină prelegeri mai mulţi cercetători americani dedicaţi acestui subiect.
Declaraţia de război adresată, după 2 ani de neutralitate, de guvernul român Imperiului austro-ungar în noaptea de 15/27 spre 16/28 august 1916, de praznicul Adormirii Maicii Domnului – deşi previzibilă, mai ales că serviciile secrete ce erau foarte active în ţara noastră anunţaseră mişcările de trupe şi mobilizarea – a luat prin surpridere, totuşi, Puterile Centrale. Generalul Erich von Falkenhayn, şeful Marelui Stat Major german nu a voit să dea crezare ştirilor privind pregătirile de război ce-i fuseseră semnalate fiind convins că, o ţară agricolă ca România, nu s-ar putea angaja în conflictul armat decât târziu în toamnă, după strângerea recoltei, care fusese deja promisă şi chiar arvunită de forţele beligerante ale Centralilor. Această eroare de calcul l-a costat înaltul post pe care îl ocupase până atunci locul fiindu-i luat de mai vârstnicul feldmareşal Paul von Hindenburg, secondat de generalul Erich Ludendorff. Ca o ironie a sorţii, Falkenhayn a primit comanda Armatei a IX-a care a fost trimisă să lupte chiar pe frontul românesc. După război, acest valoros strateg a redactat o lucrare foarte însemnată pentru înţelegerea evoluţiei războiului şi a cauzelor înfrângerii rapide a armatelor române în primele luni de război – Campania Armatei 9-a împotriva Românilor şi Ruşilor 1916/17, publicată în 1921 în germană şi tradusă, în 1937, în româneşte de maiorii Al. Budiş şi C. Franc – în care a prezentat, în amănunt, evoluţia trupelor de sub conducerea sa, prin Transilvania, până la Siret.
Conferinţa organizată la New York şi-a propus să evidenţieze câteva aspecte interesante şi inedite legate de Războiul pentru Întregirea Neamului: latura iconografică a conflictului reflectată atât prin activitatea Serviciului Fotografic al Armatei cât şi a unor fotografi amatori aflaţi sub arme; contribuţia unor americani la eforturile româneşti la vreme război; o abordare novatoare a studiilor militare, politice şi dipolmatice dedicate momentului istoric analizat ce a schimbat radical aspectul lumii moderne (prăbuşirea imperiilor central-europene şi a unuia răsăritean, apariţia primului stat comunist şi pericolul revoluţiilor bolşevice); în sfârşit, evocarea experienţei acumulate de un eminent savant, profesorul Glenn E. Torrey, în decursul unei jumătăţi de veac de cercetare a arhivelor şi amplei bibliografii, în mai multe limbi, consacrată participării româneşti în acest conflict armat. De menţionat că domnia sa este autorul celei mai recente, ample şi definitive istorii în domeniu, The Romanian Battlefront in World War I (University Press of Kansas, 2012), tradusă la noi de Dan Criste şi apărută sub titlul România în Primul Război Mondial (Meteor Publishing, Bucureşti, 2014). Tot profesorul Torrey i se datorează şi editarea interesantelor scrieri memorialistice ale bravului geneal Henri Mathias Berthelot, şeful Misiunii Militare Franceze şi marele prieten al românilor, care a contribuit în chip esenţial la victoriile din 1917 ale trupelor noastre pe frontul din Moldova – Memorii şi corespondenţă (1916-1919) (Ed. Militară, Bucureşti, 2012).
Expunerile vor fi susţinute de profesorii Ernest H. Latham Jr,. Paul E. Michelson, Glenn Torrey şi de semnatarul acestor rânduri. La finalul conferinţei va fi vernisată expoziţia The Great War: Photography from the Romanian Front, 1916-1919, ce va rămâne deschisă până pe 22 iunie c. şi va rula filmul documentar „Cota 789: ultima fortăreaţă” (2009 în regia lui Nicholas Dimăncescu şi produs de Dan Dimăncescu). Conferinţa de la I.C.R. New York promite a fi un eveniment de marcă în cadrul programului aniversar al centenarului Marelui Război.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
