Desi istoricii literari nu au reusit inca sa se puna de acord in legatura cu data exacta a constituirii Societatii Scriitorilor Romani, breasla literatilor s-a hotarat sa isi sarbatoreasca centenarul. Acum, dar si la anul. Mai bine de doua ori, decat niciodata... Iata de ce, spre sfarsitul lunii, isi vor da intalnire la Bucuresti reprezentantii celor 2.250 de scriitori inregistrati acum in evidentele Uniunii pentru a evoca evenimentele din urma cu o suta de ani. Cei prezenti la aniversare vor fi intampinati cu o lucrare editoriala proaspat iesita de sub tipar: 100 de ani de viata literara transilvana. Cronologie in imagini, girata de Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor, alcatuita de criticul si istoricul literar Irina Petras si aparuta sub auspiciile Editurii clujene Casa Cartii de Stiinta. Si pentru ca un album care se respecta include in primul rand imagini, lucrarea reuneste intre copertile sale sute de astfel de documente, cu o mare incarcatura emotionala si istorica. CD-ul care insoteste volumul contine si alte imagini, adevarata mina de aur pentru viitorii istorici si critici literari. Un abur de discreta nostalgie pluteste pe deasupra paginilor albumului clujean, ca de altfel peste toate manifestarile gazduite in aceste zile de Uniunea Scriitorilor. Va invit sa priviti cateva dintre aceste imagini si sa va bucurati de ele.
Repere cronologice
1821. Ia fiinta, la Brasov, Societatea Literara, din initiativa unui grup de boieri valahi (Nicolae Vacarescu, Grigore Balaceanu, Constantin si Ion Campineanu, Iordache si Dinicu Golescu), refugiati din cauza rascoalei lui Tudor Vladimirescu.
1843. Ia nastere la Bucuresti Asociatiunea Literara. Primul presedinte: Iancu Vacarescu.
1843. Se constituie Societatea literara a lui Ion Heliade-Radulescu, transformata in 1845 in Asociatia Literara a Romaniei.
1861. La Sibiu, se infiinteaza Asociatia Transilvana pentru Literatura Romana si Cultura Poporului Roman (ASTRA), condusa in prima perioada de George Baritiu.
2 septembrie 1864. Ministrul instructiunilor publice, Nicolae Cretulescu, solicita Consiliului Superior al Instructiunilor Publice un proiect de regulament pentru o societate literara. In 1866, se fondeaza Societatea Literara Romana. C.A. Rosetti inainteaza Consiliului de Ministri, la 12 martie 1866, un raport, aratand ca Societatea Literara avea drept scop ?a da tarii, intr-un timp cat mai apropiat, cele doua mari colonade ale templului sau literar: gramatica si glosarul limbii?. Impreuna cu raportul, C.A. Rosetti a inaintat si Regulamentul pentru formarea Societatii Literare Romane. Ideea de unitate nationala se reflecta si in componenta acesteia: 3 membri din Moldova, 4 din Muntenia, 3 din Transilvania, 2 din Banat, 2 din Maramures, 2 din Bucovina si 3 din Basarabia.
Locotenenta domneasca a emis, la 1 aprilie 1866, decretul de infiintare a Societatii Literare Romane. Sedinta oficiala de inaugurare a avut loc la 1 august 1867. In 1868, SLR instituia un premiu de 300 de galbeni. Primul care l-a primit a fost Timotei Cipariu, pentru Gramatica limbii romane. In primii ani ai existentei sale, Societatea Literara Romana si-a schimbat denumirea in Societatea Academica Romana. Dupa cucerirea independentei nationale, in 1877, Societatea Academica Romana s-a transformat, in 1879, in Academia Romana. Din 1868 si pana in 1947, Academia Romana a acordat scriitorilor 120 de premii pentru poezie, proza, dramaturgie, critica si traduceri.
1877, 6 aprilie. Teatrul cel Mare din Bucuresti devine Teatrul National si se constituie Societatea Dramatica.
1907. Primele zvonuri consemnate de presa in legatura cu initiativa constituirii unei societati a scriitorilor. Revista Viata literara si artistica reproducea "zvonul care a iesit cu privire la dorinta scriitorilor de a se apropia unii de altii, formand o societate literara" care "sa vegheze, mai intai, ca nimeni sa nu mai stirbeasca din drepturile autorilor intelectuali".
1908, 13 martie. Emil Garleanu, St.O. Iosif si Dimitrie Anghel convoaca in Bucuresti o prima consfatuire de lucru. Cincinat Pavelescu aduce de la Paris un statut al Societe des Gens de Lettres, infiintata de scriitorii francezi.
1908, 28 aprilie. Ia nastere SOCIETATEA SCRIITORILOR ROMANI (presedinte - Cincinat Pavelescu, vicepresedinte - Mihail Sadoveanu), care numara 20 de membri.
1909, 2 septembrie. Are loc constituirea definitiva a SSR. E ales ca presedinte Mihail Sadoveanu. Societatea numara 45 de membri.
1911, 25 noiembrie. Adunarea Generala a SSR il alege presedinte pe Emil Garleanu. Acesta isi asuma rezolvarea unei probleme fundamentale, si anume recunoasterea de catre Parlamentul Romaniei a Societatii Scriitorilor Romani ca persoana morala. La 27 noiembrie 1911, Societatea tine o sedinta extraordinara, prezidata de C.C. Arion.
1912. E votata si publicata in Monitorul Oficial "Legea care recunoaste existenta Societatii Scriitorilor Romani".
1912. Apare la Bucuresti primul almanah al Societatii Scriitorilor Romani.
1914, 26 ianuarie. Adunarea Generala a Societatii Scriitorilor Romani il alege ca presedinte pe G. Diamandy.
1915. G. Diamandy initiaza Balul Anual al Societatii Scriitorilor Romani, la Teatrul National. Au loc astfel de baluri pana in 1922. In timpul primului razboi mondial, SSR se refugiaza la Iasi si il alege ca presedinte pe Duiliu Zamfirescu.
1917, 21 octombrie. Mihail Sadoveanu este ales presedinte al Societatii Scriitorilor Romani. Acest comitet functioneaza pana la 24 februarie 1918, cand, dupa incheierea armistitiului, SSR isi reia activitatea la Bucuresti, tinand o noua adunare generala si alegand un nou presedinte, Mihail Dragomirescu.
1922. Sub mandatul lui Corneliu Moldovanu, Societatea Scriitorilor Romani acorda pensii scriitorilor sau urmasilor lor.
1922, 11 iunie. Societatea anunta instituirea Premiilor SSR. Pana in 1945, Societatea Scriitorilor Romani acorda 151 de premii unui numar de 120 scriitori, printre care 7 femei: Hortensia Papadat-Bengescu, Otilia Cazimir, Laura Dragomirescu, Ruxandra Levente, Maria Banus, Claudia Millian si Henriette Yvonne Stahl.
1923. Ministerul Cultelor si Artelor instituie Premiul National pentru Literatura. Primii laureati sunt Mihail Sadoveanu pentru proza, Octavian Goga pentru poezie si G. Bogdan-Duica pentru critica si istoriografie literara.
1923. Ia fiinta Sectia PEN Clubului pentru Romania.
1925, 17 iunie. Liviu Rebreanu e ales presedinte al Societatii Scriitorilor Romani. Va fi reales de sapte ori. La Adunarea Generala din 2 februarie 1930, este contestat vehement.
O motiune cere inlaturarea sa de la conducerea SSR "pentru delapidare". Se pare ca scandalul a fost declansat de Nichifor Crainic, care viza functia de presedinte. Adunarea generala il confirma in functie pe Liviu Rebreanu. Dupa aplanarea conflictului, Liviu Rebreanu isi continua activitatea fara a declansa represalii impotriva inamicilor.
1925, 19 februarie. Se constituie SOCIETATEA SCRIITOARELOR, la initiativa Adelei Xenopol. Lista fondatoarelor contine 26 de scriitoare si publiciste. In noiembrie 1926, ele isi editeaza publicatia proprie, Revista scriitoarei.
1928, 24 februarie. Se inaugureaza sediul din Strada Academiei al Societatii Scriitorilor Romani.
1931. SSR numara 141 de membri si deschide doua cinematografe - la Brasov si Arad.
1932. Corneliu Moldovanu e ales presedinte. SSR are 182 de membri.
1936. Ia fiinta SOCIETATEA SCRIITORILOR ROMANI DIN ARDEAL, sub conducerea lui Victor Papilian. Societatea numara 40 de membri fondatori.
1938, august. Corneliu Moldovanu intocmeste, impreuna cu Ionel Teodoreanu, proiectul Casei de Retragere si Pensiuni a Scriitorilor, care devine lege la 6 mai 1939. SSR are 141 de membri.
1939, 7 mai. N.I. Herescu e ales presedinte al Societatii Scriitorilor Romani.
1944, 24 septembrie. Adunarea Generala a SSR il alege presedinte pe Victor Eftimiu.
1945, 25 mai. Victor Eftimiu este reales presedinte al Societatii Scriitorilor Romani, iar N.D. Cocea, vicepresedinte. Societatea are 248 de membri, dintre care 223 de scriitori si 25 de scriitoare.
1949, 29 ianuarie. Se infiinteaza FONDUL LITERAR.
1949, 25 martie. Societatea Scriitorilor din Romania fuzioneaza cu Societatea Autorilor Dramatici si cu Uniunea Scriitorilor Maghiari din Romania. Ia fiinta UNIUNEA SCRIITORILOR DIN ROMANIA.
1949. Se infiinteaza filiale la Cluj, Iasi, Timisoara, Targu-Mures, Brasov.
1952, 1 septembrie. Este inaugurata Casa Scriitorilor.
1954, 18 martie. Apare saptamanalul Gazeta literara. Redactor-sef: Zaharia Stancu.
Primul Congres al Uniunii Scriitorilor din Republica Populara Romana (18-23 iunie 1956) il alege pe Mihail Sadoveanu ca presedinte activ si pe Mihai Beniuc ca prim-secretar.
1957. Se infiinteaza Muzeul Literaturii Romane. Primul director: Perpessicius.
1958, 15 iulie. Apare revista Luceafarul.
1961, ianuarie. Apare revista Secolul 20. Redactor-sef: Marcel Breslasu, urmat de Dan Haulica.
1962, 22-24 ianuarie. Conferinta Uniunii Scriitorilor din Romania. Presedinte devine Mihai Beniuc.
14-16 noiembrie 1968. Adunarea Generala a Scriitorilor il alege presedinte pe Zaharia Stancu.
1968, 10 octombrie. Apare, in continuarea Gazetei literare, Romania literara. Redactor-sef: Geo Dumitrescu.
1970. Apare revista Manuscriptum. Director: Perpessicius.
Conferinta Nationala din 22-24 mai 1972 il realege presedinte pe Zaharia Stancu. Dupa disparitia acestuia, la 11 aprilie 1975, Consiliul USR il alege presedinte pe Virgil Teodorescu.
Conferinta Nationala a Uniunii Scriitorilor din 1978 il alege presedinte pe George Macovescu.
Din 1982 pana 1990, presedintele Uniunii Scriitorilor este Dumitru Radu Popescu.
In martie 1990, Conferinta Nationala a USR il alege presedinte pe Mircea Dinescu. Dupa trei ani, Mircea Dinescu isi intrerupe mandatul, iar Laurentiu Ulici ramane presedinte interimar. Dupa disparitia lui Laurentiu Ulici, Eugen Uricaru asigura presedintia interimara.
1994, 11 iulie. Se infiinteaza Asociatia Scriitorilor Profesionisti din Romania (ASPRO). Presedinte: Ion Bogdan-Lefter. Printre membrii fondatori: Mircea Nedelciu, Gheorghe Craciun, Mircea Cartarescu, Stefan Borbely, Magda Carneci, Liviu Antonesei etc.
2001. Conferinta Nationala a Scriitorilor il alege presedinte pe Eugen Uricaru.
2005. Conferinta Nationala a Scriitorilor il alege presedinte pe Nicolae Manolescu.
Presedintii Uniunii Scriitorilor, de la inceputuri pana in prezent
n Societatea Scriitorilor Romani (SSR) a avut urmatorii presedinti: Cincinat Pavelescu, Mihail Sadoveanu, Emil Garleanu, Mihail Dragomirescu, G. Diamandy, Duiliu Zamfirescu, Corneliu Moldovanu, Octavian Goga, Liviu Rebreanu, N.M. Condiescu si N.I. Herescu. Ultimul presedinte al SSR, predecesoarea Uniunii Scriitorilor din Romania (USR), a fost Victor Eftimiu ales in 1944.
n USR a aparut in 1949, prin fuziunea SSR cu Societatea Autorilor Dramatici. Presedinte de onoare: Mihail Sadoveanu. Presedinte activ: Zaharia Stancu.
n In perioada 1949-1989, sub noua denumire de USR, uniunea i-a avut ca presedinti pe Mihail Sadoveanu, Mihai Beniuc, Demostene Botez, Zaharia Stancu, Virgil Teodorescu, George Macovescu, Dumitru Radu Popescu.
n Intre 1962 si 1967, USR a avut si un presedinte de onoare, Tudor Arghezi. In 1972, presedinte de onoare a fost Victor Eftimiu.
n In 1990, conducerea USR a demisionat. A fost ales presedinte Mircea Dinescu, iar presedinte de onoare Stefan Augustin Doinas. Intre 1996 si 2000, USR l-a avut ca presedinte pe Laurentiu Ulici, iar intre 2000 si 2005, pe Eugen Uricaru. La Conferinta Nationala din iunie 2005, a fost ales presedinte Nicolae Manolescu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
