Şeful de atunci al opoziţiei, Traian Băsescu, atragea atenţia asupra cumpărătorului şi-şi exprima rezervele într-o declaraţie premonitorie. "Eu nu cred în soluţia enunţată de APAPS, cel care a devenit proprietarul lui ARO nu este un constructor de automobile, din câte ştiu este un distribuitor care încearcă să vândă."
Investitorul nu numai ca nu si-a respectat angajamentele de investitie, dar, la cateva luni de la cumpararea platformei ARO, a vandut una din componentele esentiale, Fabrica de Scule si Matrite, semn ca interesul pentru productia masinii era inexistent. Pentru aceasta unitate s-au obtinut nu mai putin de 2,7 milioane de dolari. Pe langa asta s-au mai vandut si tone de fier vechi sub justificarea simpla ca erau utilaje casate. Cel care a semnat aceste vanzari este Iustin Preoteasa, la ora aceea Director General.
Desi atunci se vorbea de ineficienta economica, Fabrica de Scule si Matrite functioneaza si astazi. In momentul cand a fost vanduta pentru 2,7 milioane de dolari avea in derulare contracte substantiale asa ca banii pe care noul comparator i-a dat, Montana MG au fost recuperati cu usurinta.
La sfarsitul anilor 70, aici in fabrica de scule si matrite de aici de la ARO s-a investit masiv. Insusi presedintele Chinei, cel care a devenit presedintele Chinei, Zian Jemin a lucrat aici la instalarea unor prese imense. Chinezii veneau in etape, fiind schimbati la cateva luni. In urma cu 35 de ani, Jiang Zemin a condus una din echipele de chinezi - cea mai mare presa, marindu-se capacitatea de productie de la ARO. Zian jemin a stat aici aproape 5 luni, pana a dat totul in primire. Cand a vizitat tara noastra in 1996, in calitate de presedite al Chinei, a vrut sa viziteze si locurile unde a baut pentru prima data tuica. Dar traseul sau stabilit de partea romana nu a inclus si ARO…
Ionel Blanculescu era in perioada in care s-a vandut fabrica de Scule si Matrite, ministru, conducea o supra-structura ce avea in subordine 13 institutii de control. "Am descins cu o echipa destul de complexa, inclusiv comisari de la garda financiara care au prosus aceste analize si am inrat pe teritoriul acelei companii, chhiar adca era private, si va spun ca am avut presiuni de a nu intra in aceasta companie." Politicienii locali care au sprijinit investitorul "strategic" si-au exprimat de atunci ingrijorarea.
Fara fabrica de scule si matrite era clar ca la Campulung investitorul nu mai are interes sa construiasca masini.
La inceputul lui 2006 Muscelul a fost impanzit de fluturasi anonimi in care erau amenintati cei responsabili pentru dezastrul de la ARO.
Vinovat a fost gasit sindicalistul Romica Cotescu.A fost condamnat la 1 an si 8 luni puscarie pentru amenintari teroriste.cu suspendare.
In 2006 s-a produs inevitabilul. ARO intra in faliment. Perez profita cat poate si invoca investitii facute doar pe hartie. Cu cateva luni inainte, intr-o intalnire la sediul central AVAS la care luau parte avocatii sai, dar si si un anume domn Rogers, atasat comercial al SUA, Perez se plange ca n-a fost lasat sa faca treaba la ARO. Tot in intalnirea de la AVAS, Perez a dat vina pe cei care profitau de pe urma exporturilor lui ARO.
Multe adevaruri au ramas atunci nespuse. Iustin Preoteasa recunoaste ca in jurul lui ARO s-au dat lupte grele, ca nu doar Perez a avut acolo interese, ci si alti oameni de afaceri grupati in jurul fostului director Mihai Ciobanu, cel care a condus ARO in primii ani de dupa Revolutie. In spatele camerei de filmat, Iustin Preoteasa indrazneste sa pronunte numele altei persone implicate in lupta pentru ARO- fostul sef al SRI, Virgil Magureanu.Fostul sef al serviciului roman de informatii neaga orice implicare in sfarsitul lui ARO.
Odata cu insolventa, investitorul strategic a disparut din tara, iar ARO a devenit istorie.
Pe langa cartierul de blocuri insalubre, ARO a avut si alte active consistente vandute incepand din 2006 de un lichidator local, Lichidari Info Construct :
Fabrica de piese si subansamble auto- 700.000 de euro; CESAR (Centrul pentru experimentari si studii de vehicule romanesti) - 1.100.000 de euro; Hala Motor- 350.000 de euro; Baza sportiva Kretzulescu- 930.000 de euro; Uzina electrica- 130.000 de euro; Centrul general de comercializare ARO- 780.000 de euro; Cladirea intreprinderii de productie industrial- 100.000 de euro; Blocul functional ARO- 16.200.000 de euro. Total - peste 20 de milioane de euro.
Unde s-au dus toti acesti bani? Lista creditorilor a fost deschisa de salariatii care si-au primit banii pentru aproape 2 ani si care s-au bucurat pe moment ca au ce cheltui. Interesant ca printre creditori a aparut si o companie Global Vehicle care a incasat aproape 3 milioane de euro. Compania era reprezentata de acelasi John Perez, adica investitorul strategic care a pus ARO pe butuci dup ace a cumparat-o cu 150 de mii de dolari! Si lichidatorul a incasat o suma frumusica, 10 la suta din vanzari, adica peste 2 milioane de euro.
Reprezentantul celor care au luat o bucata consitenta din uzina ARO, Sergiu Filip, recunoaste ca ei nu au cumparat ramasitele de la ARO pentru a produce, ei fiind investitori in imobiliare. Landmark Management a cumparat 49 de hectare cu scopul declarat de face acolo un parc industrial pentru potentiali investitori in zona, indiferent de aria lor de activitate. Acum acolo sunt doua companii - una care face produse de ecologizare si o alta care face componente auto. Sergiu Filip recunoaste ca societatea pe care o administreaza si-a mai recuperate din cei 16 milioane de euro cu cat a cumparat ce-a mai ramas din ARO.
Inginerul Marin Badita este unul dintre ultimii angajati de pe platform ARO. A lucrat la ARO 35 de ani, a conceput sase modele, a fost ultimul care a stisn lumina.
"Motivul e foarte simplu, trebuia sa dispara Aro ca sa nu mai fie o concurenta pe piata." Pentru a ne demonstra de ce erau in stare cei de la ARO, Marin Badita ne-a dus in fata blocului acolo unde are parcat un bolid mai…deosebit. Un Aro cu caroserie de Oltcit. "Modelul acesta a fost 3 luni la Ministerul industriilor, l-au vazut japonezii, dupa aia au lansat Suzuki Vitara. Partea din fata sa-mi spui tu ca nu seamana cu Suzuki vitara."
Locul unde a lucrat Marin Badita, Centrul pentru experimentari si studii de vehicule romanesti, Cesar, a fost cumparat in 2007 de o firma nou infiintata, Amrom Automotive 2006, condusa de fostul director de la Aro, Mihai Ciobanu, un nume des vehiculat in razboiul grupurilor de interese din jurul uzinei din Muscel. In firma au aparut nume sonore - presedinte al CA era Vlad Soare, fost presedinte Bancorex, fost viceguvernator al BNR sau presedinte al companiei de investitii GELSOR. Alaturi de acesta in consiliul de administratie a aparut si Virgil Magureanu, fostul sef al SRI. Interesul pentru Cesar a fost evident.
Chiar daca toate documentele de productie ale masinii ARO sunt clasificate in seifurile lichidatorului, la Cesar au ramas metri cubi de proiecte care se pot transforma oricand in masini. Si desi Amrom a intrat si ea in lichidare dupa numai un an exista suspiciunea ca acele proiecte nu s-au pierdut… "Tentativa a esuat pentru ca a existat o concurenta intre cei care incercau sa darame si sa lichideze orice fel de activitate pe platforma ARO, lucru care le-a reusit cu prisosinta." Mai spune Virgul Magureanu
Pentru cele intamplate la ARO nu a fost nimeni tras la raspundere, desi cercetari penale au inceput inca din 2005.
De-a lungul timpului au existat rapoarte ale curtii de conturi, ale garzii financiare, chiar si o Comisie speciala a Senatului a aratat dezastrul de la ARO. Dar…atat.
La 7 ani de cand a fost produsa ultima masina ARO la Campulung Muscel - Constantin Nicolescu conduce judetul Arges; Nicolae Vacaroiu conduce Curtea de Conturi a Romaniei; Romica Cotescu conduce un chiosc de ziare; Iustin Preoteasa conduce Muscelul SA, acolo unde familia este actionara majoritara. Iar Ovidiu Musetescu a decedat in timp ce era anchetat in 9 dosare. John Perez este undeva prin India, la Mumbai. Se judeca cu indienii de la Mahindra pentru ca acestia n-au fost in stare sa-si omologheze vehiculul in SUA, dupa reteta pe care a experimentat-o si la noi. Si pentru el ARO e un capitol incheiat.
Ultimul ARO, autovehiculul romanesc de teren 4X4 produs la Campulung Muscel a iesit de pe banda in iunie 2005.
Reportaj difuzat de Protv in emisiunea "Romanie, te iubesc!" din 14 octombrie 2012
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
