Numai ca aceasta este o americanca mondena, sexy si libertina, iar mariajul lor impetuos duce la un adevarat razboi casnic intre scandaloasa Larita si familia Whittaker, care, cu exceptia proaspatului sau socru, nu face decât sa o sicaneze si sa o saboteze. Ceea ce scuteste insa cu totul de banalitate ori melodrama piesa (si, implicit, filmul) sunt replicile sfichiuite continuu de la un personaj la altul, intr-o demonstratie fermecatoare si irezistibila de spirit britanic. Sa nu uitam ca Noël Coward, regizor, compozitor, actor, cântaret, dar mai ales dramaturg asemuit pentru verva, ingeniozitatea, umorul si cinismul sau cu un Richard 
Brinsley Sheridan, cu Wilde ori Bernard Shaw, este cel despre care se spune ca a creat conceptul de "englezism" pentru secolul XX. El a aparut pe scena de la zece ani, a scris 140 de piese de teatru, a compus sute de cântece si i-a infuzat teatrului britanic nebunia pentru jazz, ritmul si pasiunea ce caracterizau the roaring twenties. Este cel care (printre multe altele) afirma ca "Spiritul este precum caviarul, trebuie savurat in doze mici, nu intins ca marmelada" ori ca "Sa fii nevoit sa redactezi o nota de subsol este similar cu a fi obligat sa cobori scarile si sa vezi cine suna la usa când te afli in toiul unei partide de amor" si este autorul celebrei remarci despre Peter O’Toole, cum ca "Daca ar fi fost putin mai frumos ar fi fost Florence al Arabiei". Un personaj care si-a transformat viata, dupa propriile spuse, intr-un lung sir de extravagante si datorita caruia a 
aparut sintagma "a very Noel Coward sort of person". Mare parte dintre convingerile artistice ale unui asemenea autor, care spunea ca "Accept orice de la o piesa de teatru, cu conditia sa ma amuze sau sa ma emotioneze. In caz contrar, ma grabesc sa ma ridic si sa plec din sala" se reflecta in acest elaborat Easy Virtue, care ofera spectacolul irezistibil al conflictului mocnit dintre soacra si nora, dar mai ales dintre moravurile britanice si cele americane. De la surorile curioase, complexate si invidioase ale tânarului John Whittaker pâna la inflexibila lui mama, o fortareata inexpugnabila de morga britanica si cult pentru traditie, de la socrul ingaduitor si complet blazat pâna la valetul irezistibil (aparitiile sale mortale se cuvin vazute, nu povestite), scena de razboi din Easy Virtue este perfecta si seducatoare. Insa, dincolo de indrazneala si cinismul afisate in conflictul soacra-nora, dincolo chiar de socul cultural etern al intâlnirii dintre britanici si americani se afla o nostalgie sfâsietoare, perfect consonanta cu personajul colonelului Whittaker, care il scoate, in sfârsit, pe Colin Firth din registrul siropos al junelui romantic, oferindu-i o partitura revelatoare. socul fostului ofiter care si-a vazut toti camarazii de front murind in linia intâi, tristetea incurabila a boemului care se aliniaza spiritual la Generatia Pierduta si nostalgia fostului cuceritor dupa tineretea irosita beneficiaza de o simetrie perfecta cu personajul tinerei aventuriere americance, intrata brusc sub tirul necrutator al noii familii. Ei doi sunt eroii care articuleaza, in fapt, substratul dramatic al acestei povesti aparent superficiale si spumoase. Sub costumele sclipitor de elegante si exuberanta epocii, sub lejeritatea acestei frivole comedii de moravuri se afla un miez emotional extraordinar de viu sustinut de intreaga distributie, din care se detaseaza impecabila Kristin Scott Thomas si Colin Firth, dar 
si Kris Marshall (turistul ahtiat de aventuri din Love Actually) in rolul valetului Furber. Singura care face exceptie este Jessica Biel, distribuita foarte indraznet fata de rolurile pe care le-a incercat pâna acum. Chiar daca e limpede ca actrita s-a indepartat vertiginos in ultimii ani de timidul registru din serialul Al saptelea cer sau de partiturile minore gen The Rules of Attraction, chiar daca jocul ei e corect si stradania vizibila, genul ei de frumusete sportiva e pur si simplu surclasat de rafinamentul si subtilitatea cerute de asemenea rol. Cu tot acest neajuns, cu toata lipsa unor tuse proprii capodoperei, prezente, de exemplu, in varianta alb-negru, muta, regizata de Hitchcock in 1928, filmul de fata este un eveniment pe care e mare pacat sa-l ratati, pentru ca reprezinta o rara intâlnire cu spiritul si ingeniozitatea teatrului adevarat, atu enorm pentru o ecranizare aflata, fie si din acest motiv, deasupra oricarei comedii romantice pe care v-ati putea-o dori.
Brinsley Sheridan, cu Wilde ori Bernard Shaw, este cel despre care se spune ca a creat conceptul de "englezism" pentru secolul XX. El a aparut pe scena de la zece ani, a scris 140 de piese de teatru, a compus sute de cântece si i-a infuzat teatrului britanic nebunia pentru jazz, ritmul si pasiunea ce caracterizau the roaring twenties. Este cel care (printre multe altele) afirma ca "Spiritul este precum caviarul, trebuie savurat in doze mici, nu intins ca marmelada" ori ca "Sa fii nevoit sa redactezi o nota de subsol este similar cu a fi obligat sa cobori scarile si sa vezi cine suna la usa când te afli in toiul unei partide de amor" si este autorul celebrei remarci despre Peter O’Toole, cum ca "Daca ar fi fost putin mai frumos ar fi fost Florence al Arabiei". Un personaj care si-a transformat viata, dupa propriile spuse, intr-un lung sir de extravagante si datorita caruia a aparut sintagma "a very Noel Coward sort of person". Mare parte dintre convingerile artistice ale unui asemenea autor, care spunea ca "Accept orice de la o piesa de teatru, cu conditia sa ma amuze sau sa ma emotioneze. In caz contrar, ma grabesc sa ma ridic si sa plec din sala" se reflecta in acest elaborat Easy Virtue, care ofera spectacolul irezistibil al conflictului mocnit dintre soacra si nora, dar mai ales dintre moravurile britanice si cele americane. De la surorile curioase, complexate si invidioase ale tânarului John Whittaker pâna la inflexibila lui mama, o fortareata inexpugnabila de morga britanica si cult pentru traditie, de la socrul ingaduitor si complet blazat pâna la valetul irezistibil (aparitiile sale mortale se cuvin vazute, nu povestite), scena de razboi din Easy Virtue este perfecta si seducatoare. Insa, dincolo de indrazneala si cinismul afisate in conflictul soacra-nora, dincolo chiar de socul cultural etern al intâlnirii dintre britanici si americani se afla o nostalgie sfâsietoare, perfect consonanta cu personajul colonelului Whittaker, care il scoate, in sfârsit, pe Colin Firth din registrul siropos al junelui romantic, oferindu-i o partitura revelatoare. socul fostului ofiter care si-a vazut toti camarazii de front murind in linia intâi, tristetea incurabila a boemului care se aliniaza spiritual la Generatia Pierduta si nostalgia fostului cuceritor dupa tineretea irosita beneficiaza de o simetrie perfecta cu personajul tinerei aventuriere americance, intrata brusc sub tirul necrutator al noii familii. Ei doi sunt eroii care articuleaza, in fapt, substratul dramatic al acestei povesti aparent superficiale si spumoase. Sub costumele sclipitor de elegante si exuberanta epocii, sub lejeritatea acestei frivole comedii de moravuri se afla un miez emotional extraordinar de viu sustinut de intreaga distributie, din care se detaseaza impecabila Kristin Scott Thomas si Colin Firth, dar si Kris Marshall (turistul ahtiat de aventuri din Love Actually) in rolul valetului Furber. Singura care face exceptie este Jessica Biel, distribuita foarte indraznet fata de rolurile pe care le-a incercat pâna acum. Chiar daca e limpede ca actrita s-a indepartat vertiginos in ultimii ani de timidul registru din serialul Al saptelea cer sau de partiturile minore gen The Rules of Attraction, chiar daca jocul ei e corect si stradania vizibila, genul ei de frumusete sportiva e pur si simplu surclasat de rafinamentul si subtilitatea cerute de asemenea rol. Cu tot acest neajuns, cu toata lipsa unor tuse proprii capodoperei, prezente, de exemplu, in varianta alb-negru, muta, regizata de Hitchcock in 1928, filmul de fata este un eveniment pe care e mare pacat sa-l ratati, pentru ca reprezinta o rara intâlnire cu spiritul si ingeniozitatea teatrului adevarat, atu enorm pentru o ecranizare aflata, fie si din acest motiv, deasupra oricarei comedii romantice pe care v-ati putea-o dori. Secrete din trecut/ Easy Virtue Productie Marea Britanie, 2008. Regia:Stephan Elliot. Cu: Kristin Scott Thomas, Jessica Biel, Colin Firth, Ben Barnes, Kris Marshall. Premiera: 27 februarie. Distribuit de: MediaPro Distribution
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
