Liliana Ardelean
Diva
Romanul unei vieţi
Editura Datagroup
„Este povestea vieţii unei mari balerine, cunoscută în întreaga lume, Rodica Murgu, dar este un roman, nu o biografie. Desigur că personajul principal este Rodica, celelalte personaje gravitând în jurul personalităţii ei marcante. Viaţa ei nu a însemnat doar carieră, deşi aceasta ocupa una dintre poziţiile prioritare. Rodica, mamă, soţie, gospodină, fiică, profesoară. O viaţă extrem de complexă, adesea splendidă, dar, de multe ori, nu uşoară şi cu hopuri de trecut, cu bucurii, realizări, dar şi dureri şi neîmpliniri. O viaţă cu încrengături multiple. Viaţa Rodicăi a fost construită nu numai pe coordonatele unei mari balerine, ale unei vedete însemnate în lumea noastră culturală, ci şi pe celelalte faţete ale personalităţii ei. Gândurile şi sentimentele, frământările şi îndoielile, bucuriile şi durerile, dezamăgirile şi împlinirile, ştiute numai de ea, fac parte din complexitatea uluitoare a ceea ce înseamnă existenţa cotidiană a Divei. Romanul acesta este scena pe care evoluează o primadonă, având toate caracteristicile unei primadone universale.” (editorii)
Moşu
Florian Lungu în dialog cu Doru Ionescu
Casa de pariuri literare
„Povestea seriei de dialoguri propuse de Casa de pariuri literare, cum am înţeles-o eu, e cam aşa: se ia un personaj dintr-un domeniu, se răstoarnă cu susu-n jos până îi cad toate amintirile din buzunare şi – iaca – avem un fragment de istorie orală şi a mentalităţilor din vremea pe care a traversat-o individul. Lejer, beletristic, fără stres şi emfază. (...) Primul meu interviu cu Florian Lungu s-a consumat la sfârşitul anului 1994, în cămăruţa sa de la capătul etajului IV din Radio, acolo unde cutiile cu benzile de magnetofon stăteau mai să cadă peste el. Ideea era să apară în revista Panoramic Radio-tv în jur de 5 ianuarie, când e născut. Şi această carte trebuia să fie lansată pe 5 ianuarie 2016, dar n-a fost să fie; însă mai bine mai târziu... în fine, au trecut peste 20 de ani, eu am avut privilegiul – ca redactor TVR – să-1 intervievez încă de multe ori, să realizez chiar o emisiune la TVR Cultural, vreo doi ani, numită Jazz Restitutio (43 de ediţii), într-un studio improvizat chiar la Moşu acasă.”
Virgil Diaconu
Poezia postmodernă. Anchetă
Editura Feed Back
Un eseu însoţit de 66 de răspunsuri la o anchetă a revistei „Cafeneaua literară”, pe care autorul o conduce din anul 2003, în cadrul Centrului Cultural Piteşti. „De cele mai multe ori – e de părere Virgil Diaconu –, poetul contemporan instituie, canonizează şi oficializează o poezie care, pe de o parte, ignoră problematica existenţială destinală, persiflează valorile umane, amputează speranţa, credinţa, visul, exclude metafora şi miraculosul, iar pe de altă parte legitimează experienţele derizorii, superficialitatea, spiritul negativ, nihilist, pseudovalorile. În general, poezia contemporană nu mai crede în nimic; – tocmai de aceea ironizează şi batjocoreşte totul.”
Jose Saramago
Ridicat de la pământ
Editura Polirom
Traducere din limba portugheză si note de Simina Popa. Publicat în 1980, Ridicat de la pământ „urmăreşte destinul mai multor generaţii ale familiei Mau-Tempo (Vreme-Rea), ţărani săraci, fără pământ, cum fuseseră şi bunicii lui Saramago – cartea este, de altfel, una dintre cele profund personale ale celebrului scriitor. Desfăşurat în Alentejo, o provincie din sudul Portugaliei, romanul schiţează viaţa grea dusă de ţărani pe fundalul mai multor evenimente sau fenomene politice – trecerea Portugaliei la statutul de Republică, două razboaie mondiale, un atentat la viaţa dictatorului Salazar –, care însă nu au nici un efect benefic asupra păturii de jos. Dincolo de tema pământului şi a conflictelor generate de veşnicele nedreptăţi sociale ori de comentariile politice, interpretări ce confera poveştii o dimensiune actuală, cuceritoare în lectura romanului sunt mai ales umorul lui Saramago şi stilul său bine-cunoscut.”
Caietele Avangardei nr 6, 2015
DaDa centenar/ Paul Păun 100
Muzeul Naţional al Literaturii Române
Numărul 6 din Caietele avangardei, revistă editată de Muzeul Naţional al Literaturii Române şi coordonată de Ion Pop, este dedicat unui dublu centenar – Dada şi Paul Păun. Pentru a marca o sută de ani de la naşterea fenomenului Dada, lucrările din prima parte a revistei sunt dedicate artei dadaiste în general şi activităţii lui Tristan Tzara în particular. Nu lipsesc nici nume care au ilustrat mişcarea în ţări europene ca Italia, Serbia, România sau Ungaria, iar printre semnatarii articolele sunt Andrei Codrescu, Michael Finkenthal, Paul Cernat şi Catherine Dufour. Partea a doua a Caietelor evocă imaginea lui Paul Păun atât prin texte scrise sau traduse de acesta, cât şi prin articole dedicate semnate de cercetători precum Ion Pop, Monique Yaari şi Ştefan Baghiu.
Ricardo Piglia
Calea Idei Brown
Editura Humanitas fiction
Traducere din spaniolă şi note de Alina Cantacuzino. „Poveste de dragoste, thriller captivant cu elemente de road movie, carte tradusă în peste zece limbi, Calea Idei Brown este un omagiu de mare fineţe adus ficţiunii americane. Considerat ultimul mare clasic al literaturii argentiniene, Ricardo Piglia se remarcă printr-o scriitură hipnotică, inconfundabilă, care trece cu uşurinţă de la autobiografie la satiră.
Emilio Renzi părăseşte Argentina încercând să fugă de frustrări profesionale, de melancolie şi anxietate, de amintirea unui mariaj încheiat; lumea americană în care vrea să se reinventeze este însă plină de constrângeri, pe care le constată cu amară ironie, şi dominată de «violenţa teribilă a oamenilor educaţi» din mediul universitar. Ida Brown îl fascinează, îl atrage într-un misterios joc erotic şi îi oferă iluzia acestei «reinventări».”
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
