Ziarul de Duminică

CONTRIBUTII / Acum 90 de ani (XLII). Bolsevismul se instaleaza la Budapesta

CONTRIBUTII / Acum 90 de ani (XLII). Bolsevismul se instaleaza la Budapesta

1. Proclamarea Republicii Ungare. Bolsevismul se instaleaza la Budapesta; 2. Bela Kun, seful Partidului Comunist Maghiar; 3. Trupe romane defiland prin Oradea dupa reluarea operatiunilor militare; 4. Generalul sud-african Jan Christian Smuts a fost trimis de Antanta la Budapesta. Pictura de William Orpen; 5. „Masa invingatorilor, 28 iunie 1919". Detaliu dintr-un tablou de William Orpen

12.08.2009, 14:46 159
Nota Clemenceau
La sfarsitul lunii februarie 1919, Conferinta de Pace hotaraste crearea unei zone neutre intre romani si unguri. Acordul celor patru a luat numele de Nota Clemenceau. Se crea o zona neutra, jalonata de localitatile Satu Mare, Carei, Salonta, Oradea, Arad, in care urmau a se stabili trupele franceze, ca sa impiedice un conflict intre romani si unguri. Era o zona delimitata astfel incat soseaua Arad -Salonta si calea ferata Oradea – Carei - Satu Mare cadeau in partea romana, inclusiv localitatile, desigur. Comunicand aceasta stire Marelui Cartier General al Armatei Romane, generalul Berthelot transmitea si instructiunile ordonate de Comandamentul Suprem Aliat, respectiv retragerea fortelor armate maghiare inapoia aliniamentului ce le fusese desemnat si inaintarea trupelor romane la noua linie de demarcatie numai dupa avizul Aliatilor. Totodata, anunta ca decizia Conferintei de Pace va fi adusa la cunostinta Ungariei, careia i se acordau 10 zile pentru retragerea inapoia noii linii demarcatoare. „Cand aceasta evacuare va fi realizata, va voi aviza si inaintarea trupelor romane va putea incepe." Aliatii voiau sa tina lucrurile sub control. 
 
Bolsevismul se instaleaza la Budapesta
Stirea ca linia Satu Mare – Oradea - Arad era atribuita romanilor, ne spune publicistul Robert de Flers, provoaca la Budapesta „o furie care se traduce in noi atrocitati si noi masacre". O reuniune de urgenta a guvernului maghiar, la 20 martie, discuta diversele solutii de raspuns la nota transmisa de lt.-colonelul Vix, care cerea Ungariei ca in 10 zile sa puna in aplicare decizia Conferintei de Pace privind zona neutra. Se propune de catre ministrul maghiar de Razboi rezistenta armata, cu ridicarea poporului, cooperand chiar si cu comunistii. Guvernul hotaraste pana la urma sa nu accepte hotararea de la Paris si demisioneaza, trecand puterea unui consiliu guvernamental revolutionar. In fruntea acestui consiliu era Sandor Garbai, iar ministru de Externe era Bela Kun, seful Partidului Comunist Maghiar si adevaratul lider al noului guvern. Probabil ca noua schimbare de putere a fost o miscare tactica a lui Karolyi. Filoenglez convins, el spera ca va sensibiliza tarile invingatoare cu pericolul rosu.
Instalat la Budapesta, bolsevismul contamina Europa Centrala. „Neizbanda politicii anglofile a lui Karolyi l-a adus sa indeplineasca amenintarile cu care el cauta sa intimideze guvernele Antantei, se scria intr-un raport al Legatiei Romaniei la Berna. Aruncand asupra acestora raspunderea hotararii sale, el a predat guvernul in mainile proletariatului si a demisionat totodata din demnitatea de presedinte al Republicii Populare a Ungariei".
Noul guvern ungar declara chiar de la instalare ca rupe orice legatura cu Puterile Antantei si intinde o mana frateasca Sovietului de la Moscova. Facea, totodata, un apel la muncitorii si taranii din Boemia, Romania, Serbia si Croatia, pe care ii chema la o alianta militara „contra boierilor, marilor proprietari funciari si dinastiilor" (aluzia la Romania era cat se poate de vizibila). Raportul considera toata schimbarea de la Budapesta „o noua manopera a oligarhiei maghiare", „o sfortare disperata pentru a se conserva, fie chiar cu pretul intinderii revolutiunii sociale asupra intregii Europe, integralitatea teritoriului Ungariei".
 
Republica Sfaturilor complica situatia
Intr-adevar, Republica Sfaturilor de la Budapesta complica intreaga situatie a Europei Centrale. Bela Kun cere de la inceput si obtine sprijinul sovietelor de la Moscova. Polonia, Romania si nu numai pareau mai mult decat amenintate. Ca, de altfel, intreaga zona. Revolutia maghiara determina o rapida dezvoltare a geostrategiei Europei Centrale si de Rasarit. Cele 20 de divizii romanesti, in conditiile bolsevizarii trupelor franceze trimise in sudul Rusiei, capata dintr-o data alta valoare. Intr-o comunicare identica, trimisa de ministrii Frantei si Angliei la Bucuresti, Saint-Aulaire si Barclay, se preciza limpede ca Romania „a devenit, dupa cum am prevazut, singura bariera contra mareii in crestere a bolsevismului; invinsa si contaminata, s-ar termina cu ordinea si pacea in Orient. Cauza pe care o apara in momentul de fata nu este numai o cauza romaneasca, ci o cauza europeana".
Gen. Berthelot transmitea la Paris lui Clemenceau si lui Foch si in acelasi timp si lui d’Esperey convingerea sa ca „nu putem astepta ca inamicul sa fie gata si este chiar necesar de a-l devansa, daca nu vrem sa vedem disparuta ultima bariera contra bolsevismului". Clemenceau, el insusi, ii spunea la Paris lui Alex. Vaida-Voevod, delegat al Romaniei la Conferinta de Pace, ca Franta va sustine hotarat Romania, indiferent de parerile lui Lloyd George si Wilson. 
Inainte de a decide o reactie militara (Antanta nu aproba imediat o interventie la Budapesta a trupelor romane, sarbe si franceze), Antanta il trimite la Budapesta pe generalul sud-african Jan Christian Smuts. Acesta discuta cu noul guvern maghiar despre semnificatia armistitiilor din 3 si 13 noiembrie 1918, pe care aliatii nu le considerau altceva decat simple linii de demarcatie, nu solutii ale problemelor teritoriale, apoi discuta despre zona neutra si soarta misiunilor aliate la Budapesta. Guvernul lui Garbai respinge conditiile Aliatilor si cere ca zona neutra sa fie fixata pe Mures, acolo unde o stabilise Conventia de la Belgrad.
 
 
 

ION BULEI (n. 1941). Profesor universitar la Facultatea de Istorie a Universitatii din Bucuresti, a fost atasat cultural la Roma, director al Institutului Roman de Cultura de la Venetia. In prezent este si director al Institutului de Stiinte Politice si Relatii Internationale al Academiei Romane. Membru al Uniunii Scriitorilor, al Comisiei Internationale de Relatii Internationale si in colegiul de redactie al mai multor reviste de specialitate. Specializat in problematica evolutiei fenomenului politic romanesc, a participat la editarea unor instrumente de lucru privind istoria moderna a Romaniei, la diverse proiecte de cercetare internationale, a publicat un numar considerabil de articole, studii si carti pe teme dintre cele mai diverse, privind istoria Romaniei si a primit Premiul Academiei Romane si Premiul special al Uniunii Scriitorilor. Cartea sa „Scurta istorie a romanilor" a aparut nu numai in numeroase editii in romaneste, dar si in traduceri in franceza, engleza, germana, italiana si greaca. A fost decorat cu ordinul Steaua Romanei in grad de Ofiter, in anul 2000.  

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO