Ziarul de Duminică

CONTRIBUTII / Acum 90 de ani... (XVII)

CONTRIBUTII / Acum 90 de ani... (XVII)

1. Masa invingatorilor, 28 iunie 1919. Detaliu dintr-un tablou de William Orpen; 2. Al. Vaida-Voievod citeste in parlamentul maghiar de la Budapesta Declaratia Comitetului Executiv al Partidului National Roman, prin care cere ca fiecare natiune sa dispuna de soarta sa; 3. Contele Tisza Istvan, primul-ministru al Ungariei. Tablou de Benczur Gyula

11.02.2009, 15:29 49

 
Santaj la Budapesta
Tot acum (11 octombrie 1918), la Budapesta, primul-ministru Wekerle tine un discurs in fata Comitetului Executiv al Partidului Constitutional: „Austria cu care noi am semnat compromisul in trecut nu mai are nimic de-a face cu Austria de acum, partenerul nostru. Ea nu mai vrea sa apere interesele comune nici chiar pe front. Noi trebuie sa ne asiguram independent de acum incolo interesele nationale proprii, interesele noastre economice si militare". In aceeasi zi, el isi anunta ostentativ demisia. Incearca un santaj moral asupra imparatului. 
 
 
Comitet de actiune la Arad
Romanii transilvaneni reactioneaza si ei. Comitetul PNR se reuneste la 12 octombrie la Oradea si adopta in unanimitate o declaratie, redactata de Vasile Goldis. In temeiul dreptului fiecarui popor de a dispune liber de soarta sa, natiunea romana din Transilvania se aseza ’’printre natiunile libere’’. PNR crea un Comitet de actiune, cu sediul la Arad, condus de Vasile Goldis.
 
 
Consiliile imparatului
La Baden, la 12 octombrie, imparatul Carol invita 23 de parlamentari de toate nuantele politice. Se consultase mai inainte cu multi dintre ei. Deputatii germani mai ales erau reticenti. Daca preluau si ei ideea autodeterminarii era doar pentru a intari pozitiile lor in Boemia. Si deputatii slavi erau reticenti, dar din alte motive. Cehii erau decisi sa astepte Conferinta de Pace si refuzau sa ia angajamente sau sa negocieze cu Viena. Slavii de sud credeau de asemenea ca era prea tarziu pentru o reforma a Imperiului. Carol schimba atunci orientarea manifestului. Il radicalizeaza. Nu o larga autonomie in cadrul monarhiei, ci o federatie a unor state independente. Ii cere contelui Silva-Tarouca, ministrul Agriculturii in guvern, sa reia contactele cu slavii. Dar slavii se misca deja spre independenta de Viena. La 14 octombrie, socialistii cehi incearca sa proclame la Praga Republica Cehoslovaca. Incearca independent de Consiliul National Ceh. Tentativa fara succes, dar directia de miscare politica e clara.
La 15 octombrie, Carol convoaca un alt consiliu de coroana. El declara celor prezenti ca in Monarhie e un haos politic care face imposibila exercitarea puterii de catre suveran. De aceea, o reforma constitutionala nu mai putea fi in niciun caz amanata. Primul-ministru Hussarek se declara favorabil unei schimbari. La fel Burian, ministrul de Externe, care pune problema increderii pe care Monarhia trebuie s-o dobandeasca pe langa Wilson. Din punctul sau de vedere, o reformare a statului nu putea avea loc decat cu sprijinul lui Wilson. Ministrul comun al Finantelor, Spitzmuller, sustine reforma, dar crede ca ea nu are nici o sansa daca nu se face concomitent in Austria si Ungaria. Cum sa se regleze chestiunea slavilor de sud daca Ungaria ramane in afara schimbarilor? Intrebare de bun-simt, la care imparatul raspunde ca el nu pune in discutie juramantul incoronarii. Burian apara integritatea coroanei ungare, care trebuie sa ramana neatinsa.
 
 
O reforma fara Sfanta coroana a Ungariei
Intr-o audienta la imparat, in aceeasi zi, primul-ministru maghiar Wekerle ii declara acestuia cu violenta ca manifestul nu se poate aplica si pentru Ungaria, ca drepturile ei sunt de neatins, iar in cazul in care imparatul nu va da Ungariei satisfactie, guvernul maghiar va bloca livrarea de produse alimentare catre Austria. Un santaj economic la care Carol cedeaza, pentru ca fara granele din Ungaria ar fi revolutie la Viena. Si Hussarek redacteaza Manifestul restrans doar la Austria. In seara zilei de 16 octombrie, Burian ia din nou legatura cu Wekerle la telefon. Liderul maghiar nu cedeaza si insista sa se precizeze in text ca reforma nu afecteaza „integritatea tarii Sfintei Coroane a Ungariei".
 
 
Austria - stat federal
Asa ca Manifestul e adresat pana la urma doar „fidelelor mele popoare austriece". Din nou opozitia Ungariei bloca orice initiativa de reforma a Imperiului. Prin Manifest Austria devenea un stat federal (Bundesstaat), in care fiecare grup etnic, pe propriul sau teritoriu, forma o unitate statala. Cele sase grupuri etnice care formau state ’’independente’’ erau austriecii, ungurii, cehii, iugoslavii, polonezii si ucrainenii. Transilvania ramanea in continuare in componenta Ungariei, iar partea de nord-vest a Bucovinei intra in Ucraina. Ceea ce faptuisera liberalii austrieci in prima parte a secolului al XIX-lea, un stat centralizat, inceta sa mai existe. Istoricul Bernard Michel se intreba: „Dar noua federatie avea ea intr-adevar sanse sa supravietuiasca? Cum va putea ea sa se organizeze daca Ungaria nu intra sub reforma? Cum se putea crea o federatie fara consensul prealabil al diferitelor natiuni care o formeaza? Conceputa pentru a impune o pace imediata, reforma parea sa nu aduca in interior nici o solutie viabila". Si in fapt asa si era.
 
 
„Noi am pierdut acest razboi"
Reactia in Ungaria e cea asteptata. Wekerle anunta parlamentul la 17 octombrie ca dualismul a incetat sa mai existe asa cum fusese el conceput. Evoluase acum doar spre o uniune personala, toate institutiile comune disparand. Contele Karolyi cere ruptura definitiva de Austria, pace separata si o alta politica in privinta nationalitatilor. Si il ataca violent pe Tisza, care, la tribuna, recunoaste: „Nu vreau sa ma joc cu cuvintele, trebuie sa recunosc ca noi am pierdut acest razboi". La Viena, Manifestul e intampinat cu raceala sau ironii de felul celor scrise de Neue Freie Presse: „Se poate ca acest manifest sa fie destinat presedintelui Wilson. Stat federal, Statele Unite ale Austriei, numele chiar e un omagiu adus lui Wilson. Astfel noi avem un minister Wilson, sub numele de Hussarek".
La Praga, Cracovia, Cluj sau Zagreb, manifestul e considerat cu neputinta de a fi aplicat, pentru ca lasa intacta dominatia maghiara asupra minoritatilor. Si, la 18 octombrie, la Praga, dupa consultari cu Pichon, ministrul de Externe francez, Benes face publica formarea unui guvern cehoslovac, cu Masaryk (atunci in SUA) prim-ministru si ministru de Finante. Benes prelua ministerul de Externe, iar Milan Stefanik - pe cel de Razboi.
 
 
 
Prabusirea Ungariei istorice
In aceeasi zi, in parlamentul maghiar de la Budapesta, Al. Vaida-Voievod citeste Declaratia Comitetului Executiv al Partidului National Roman, prin care, pe temeiul dreptului ca fiecare natiune sa dispuna de soarta sa, nu aproba parlamentului maghiar si guvernului maghiar „sa se considere ca reprezentante ale natiunii romane, ca sa poata reprezenta la congresul general de pace interesele natiunii romane din Ungaria si Ardeal, caci apararea intereselor ei, natiunea romana o poate incredinta numai unor factori designati de propria ei Adunare Nationala...". Era o foarte curajoasa luare de pozitie, care punea guvernantii maghiari in fata unei realitati pe care pana in aceste momente parusera sa o ignore: Ungaria era un stat multinational si cum putea ramane in continuare astfel in conditiile in care Austria tocmai se federalizase?
In plus, nici la Budapesta nu mai era loc de iluzii: in spatele unei atitudini mai ferme din partea Partidului National Roman din Transilvania statea Romania. Ori Romania era pe cale de a relua operatiunile militare contra Puterilor Centrale. La 19 octombrie, Comitetul National al Romanilor Emigrati din Austro-Ungaria, reunit la Iasi, raspunde manifestului lui Carol I de Habsburg, contestandu-i monarhului dreptul de a se mai ocupa de soarta romanilor din Transilvania. Ei se vor uni cu Romania. In acelasi sens raspund si voluntarii transilvaneni si bucovineni.
Urmand exemplul romanilor, deputatul slovac Ferdis Juriga citeste si el in acelasi parlament de la Budapesta declaratia de autodeterminare din partea Consiliului National Slovac. Ungaria istorica se prabuseste.
 
 
Raspunsul presedintelui Wilson
Intre timp, la 18 octombrie, imparatul Carol face cunoscut raspunsul lui Wilson la propunerea de pace austro-ungara. Era un refuz. Prin recunoasterea de facto a guvernului cehoslovac si sustinerea aspiratiilor sarbesti, declaratia anterioara a celor 14 puncte era acum depasita: „Presedintele nu mai este in masura de a admite simpla autonomie a acestor popoare ca baza a pacii. El este obligat sa constate ca numai ele, aceste popoare, pot fi judecatorul actelor pe care guvernul austro-ungar le poate face pentru a le satisface aspiratiile...". Imparatul si anturajul sau constata impasul total in care se gasea Austro-Ungaria. Este chemat profesorul si marele jurist Lammasch si Carol convoaca la 21 octombrie un nou consiliu de coroana. Se constata cu acest prilej ca din partea sa Austria a facut ceea ce trebuia prin Manifestul din 16 octombrie, adica a federalizat imperiul pentru a-i raspunde lui Wilson. Ungaria insa nu a facut-o. Si Burian „il roaga" pe Wekerle sa cedeze. „Vrea Ungaria sa ramana in lumea intreaga o insula izolata?" Burian cere guvernului maghiar sa creeze un stat al slavilor de sud, independent de Ungaria, dar in cadrul monarhiei. Seful statului major, generalul Arz, sustine si el cererea lui Burian, invocand si motivul esential in acel moment, anume de a incheia pacea cu orice pret si cat mai repede posibil. Imparatul Carol invoca juramantul sau de rege al Ungariei in acelasi scop.
 
 
 
Romanii – uitati
De remarcat ca toti se gandeau doar la slavii de sud, nu si la romanii din Transilvania, Banat si Ungaria propriu-zisa sau la slovaci. De vina era dorinta de a nu deranja prea tare guvernantii maghiari sau mai slaba iesire in evidenta pana atunci a romanilor si slovacilor, a miscarii revendicative a acestora? Si una, si alta.
Ministrul de Finante Spitzmuller, e revoltat ca s-a abandonat asa de usor dualismul de catre guvernul maghiar. Furios, el paraseste Consiliul de Coroana, constatand o data in plus ca intransigenta ungurilor era un obstacol in calea pacii si a mentinerii dualismului. In ce-l priveste, primul-ministru Hussarek nu mai crede deloc in dualism si de aceea nici nu face presiuni asupra guvernului maghiar.
 
 
Un stat al germanilor austrieci
Confuzia politica era mai mare decat oricand. Cei 210 deputati germani din Dieta de la Viena fac si ei uz de dreptul la autodeterminare. Si proclama statul lor independent, revendicand totalitatea teritoriilor locuite de germanii austrieci, mai cu seama regiunea sudeta. Aleg un comitet de 23 de persoane, cu numele de Consiliu de Stat (Staatsrat). Viktor Adler, socialistul, cere ca noul stat sa fie unul socialist si celelalte natiuni sa se alature acestuia. Altfel, statul germanilor austrieci ar fi bine sa se alature Germaniei.
La 22 octombrie, imparatul se gandeste sa-i trimita lui Wilson o telegrama propunandu-i capitularea. Apoi se razgandeste. Hotaraste sa mai astepte. Si in aceeasi zi pleaca la Debretin cu toata familia. La 23 octombrie, se deschid aici cursurile Universitatii. Si el vrea sa fie prezent. Era si aceasta o incercare de a prelungi viata dinastiei. De la Debretin se duce la Godollo, la resedinta atat de indragita de imparateasa Sisi.
 
 
Va urma
 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO