• Leu / EUR4.9471
  • Leu / GBP5.6906
  • Leu / USD5.0130
Ziarul de Duminică

Bucurestii subt Guvernul Vremelnicesc (I). Cutremure, incendii, epidemii si tentative de asasinat

Bucurestii subt Guvernul Vremelnicesc (I). Cutremure, incendii, epidemii si tentative de asasinat

1. Marele Incendiu a ruinat Bucurestii, dar nu a putut opri revolutia, un an mai tarziu; 2. Alexandru Poitevin-Scheletti, „Spre beciurile Agiei”. Desen dupa documentele politiei lui Bibescu; 3. Citirea Proclamatiei de la Islaz

08.10.2009, 15:49 549
Lucrarea din care vom publicafragmente vreme de cateva saptamani este o premiera absoluta inliteratura romaneasca de specialitate: prezentareaexhaustivaa istoriei primului guvern revolutionarromanesc, din iunie-septembrie 1848. Este rezultatul uneicercetari minutioase referitoare la primele trei luni aleRevolutiei de la 1848 din Tara Romaneasca. Autorul a cercetat presavremii ("Vestitorul Romanesc", "Pruncul roman", "Popolul suveran","Monitorul roman" s.a.), zeci de volume de amintiri si memorii,cele mai multe publicate in editii singulare in veacul al XIX-lea,nenumarate sinteze realizate de istoricii nostri in diferiteperioade ale secolului trecut. In final, Emanuel Badescu a reusitsa reinvie evenimentele de la 1848, zi dupa zi, aproape ora dupaora, transformand istoria acelor zile intr-un remarcabil text, carese citeste pe nerasuflate si care, in plus, e doldora deinformatii, majoritatea inedite. Fapt si mai interesant, autorul,incearca sa dea un raspuns unui sir de intrebari suspendate panaastazi. Pentru usurarea lecturii, am eliminat notele de subsol.Cartea va aparea la Editura Cadmos.
Cu greu poate fi imaginat undecor mai potrivit pentru desfasurarea unor evenimenterevolutionare de factura romantica decat capitala TariiRomanesti.
La 23 ianuarie 1838, un cutremurde lunga durata cauzase stricaciuni de-o asemenea amploare, incaturmarile lui au dainuit aproape un sfert de veac. Au fost subreziteatunci majoritatea constructiilor "de zid", fapt ce a determinatSfatul Orasenesc - dupa un deceniu de gandire - sa porunceascasfarsitul caramizilor subtiri, propunand inlocuirea acestora cudoua tipuri mai groase si mai bine arse. Insa, exact in anul luariiacestei decizii, s-a produs o alta catastrofa, care a obligatSfatul Orasenesc sa interzica folosirea stufului si a sindrilei laacoperirea caselor. In seara zilei de 23 martie 1847, cand toatasuflarea ortodoxa din Bucuresti petrecea de Sfintele Paste, aizbucnit cu furie "Focul cel Mare". De la mahalaua Sf. Dumitru,favorizate de-un vant puternic care, din fericire pentru restulorasului, a batut intr-o singura directie, flacarile s-au intinspana la primele cocioabe ale mahalalei Delea Noua, cale de peste 3km distanta de casele Druganescu, de unde pornisera. Au ars atunci,dupa statistica "Foii Ofitiale": 13 biserici si 1.798 case, fiindsi 13 morti. Dupa alte surse: 1.248 case, 770 pravalii, 5 hanuri si12 biserici. Sultanul a donat 5.000 de galbeni, iar tarul, 3.000 degalbeni, sume care abia au acoperit pagubele catorva negustori.Angajat inca din 6 mai 1847 sa intocmeasca un plan desistematizare, maiorul Borroczyn se afla, dupa un an, la primelemasuratori. Asadar, in anul 1848, Bucurestii se infatisau ca dupaun bombardament masiv: ce nu ruinase cutremurul parjolise focul...Ca si cum nu ar fi fost de-ajuns, la 19 februarie 1848, Dambovita ainundat un sfert din oras, aproape doua saptamani locuitoriisinistrati traind, de teama hotilor, pe acoperisurile caselor, iarinceputul revolutiei a coincis cu o epidemie de holera, care astaruit pana catre finele lunii iulie. Acestei realitati cenusiiconturate cu negru de fum, tarismul ii adaugase o puzderie de umbremiscatoare: agenti specializati in manipularea intrigilor sizvonurilor, al caror scop unic era construirea pretextelor pentruinterventia armata.
Izbucnirearevolutiei
Miercuri, 9iunie
Zi de cumpana. In vreme ceinitiatii puneau la punct ultimele detalii ale declansariirevolutiei, seara "pe la opt ceasuri si jumatate", in apropiereabarierei Mogosoaia, asupra trasurii in care se aflau GheorgheBibescu si Alexandru Villara s-au tras sase focuri de arma dintr-obirja care gonea in sens opus. Din fericire, atentatul a esuat,Domnul alegandu-se cu o spaima de moarte si cu epoletele de peumarul stang strapuns de un glont. Atentatorii - DimitrieKretzulescu, Grigore Peretz si Alexandru Paleologu - nu au maioprit birja decat la Ploiesti... Ajungand la Vornicie, situata laintersectia Podului Mogosoaiei cu Podul Targovistei, Bibescu siVillara au intocmit zeci de ordine de arestare nominale, pe carele-au trimis printr-un curier lui Iancu Manu la Agie. Operatiuneatrebuia sa fie discreta si sa se desfasoare concomitent in toate"vapselele", pentru o eficienta maxima. Acesta era ordinul.Costache Chihaia (Chihaescu), tistul dorobantilor inca din 1828,era in culmea fericirii: asteptase de doua luni acest moment. Lanici o ora de la atentat, primii arestati raspundeau dejaregistratorului Agiei. Dupa indeplinirea formalitatilor, arestatiierau condusi in grupuri de cate 5 sau 10 insi la cazarma "Sf.Gheorghe" de pe Podul de Pamant (construita intre anii 1844-1846dupa modelul Vauban). C.A. Rosetti, arestat de capitanul Costachein persoana, si Ion Voinescu II figurau printre "prinsi". Au scapatIon Ghica, plecat clandestin la Constantinopol, Eliade si StefanGolescu, aflati la Caracal, Grigore Caracas, ascuns de "dumneaieipolcovniceasa Ecaterina Odobescu in podul casei" de langa bisericaIcoanei, pictorul Ion Negulici, Nicolae Golescu, refugiat laconsulul Robert Colquehoun, in stanga bisericii Caimata, GrigoreGradisteanu, care, prins de evenimente tocmai in mahalaua Sf.Stefan, unde pregatea ridicarea meseriasilor de-acolo, a trebuit saindure o zi si jumatate umezeala gropii de nisip a popii Ionita.Mai inventiv, Ion C. Bratianu si-a ras barba si mustata, si-a pusochelari albastri si a imbracat haine stramte, nemtesti, semanandcu doctorul Grunau din cunoscutul tablou al lui ConstantinRosenthal. Alt initiat, Henric Winterhalder, a gasit adapost laGeorge Sanders. Pe tanarul Ion Balaceanu, chemat impreuna cu tatalsau la Palatul de la poalele Dealului Mitropoliei, Bibescu l-amustrat cu blandete - era var primar cu Doamna...
Astfel, in noaptea de 9 spre 10iunie, in loc sa rasune clopotele de la Radu Voda si Mitropolie,s-au auzit doar copite de cai, fluiere, somatii si vorbe grele,spuse cu naduf. Si asta din pricina unui act nesabuit - specificanarhistilor - al unor tineri care, probabil, si-au inchipuit caservesc cauza revolutiei.
Joi, 10iunie
Deruta domnitorului GheorgheBibescu a crescut si mai mult cand, in zori, a sosit stafetaplecata de la Islaz, mosia primei sale sotii, Zoe Brancoveanu.Curierul i-a inmanat "Proclamatia" si o epistola indrazneata aguvernului provizoriu, redactata in stilul binecunoscut al luiHeliade, in care se argumenta miscarea "in numele poporului roman"si i se propunea sa se puna "in capul acestei mari intreprinderi".Propunerea nu era o noutate, ii vorbisera in acest sens si C.A.Rosetti si Stefan Golescu; totusi, in contextul atentatului, nu maistia ce sa creada. Fusese prevenit de actorul Costica Halepliu caimpotriva sa s-a organizat un complot platit cu bani grei de cativaboieri si urmand sa fie executat de "Fratie", stia cine si catplatise - spre surprinderea sa oameni de incredere, precum poetulIancu Vacarescu, ruda de sange cu Maritica, polcovnicii IoanOdobescu si Ioan Solomon, logofatul Costache Cantcuzino; dintre"frati" cunostea numele pictorului Negulici, pe care il numisepersonal profesor de desen la Colegiul Sf. Sava, si numele luiAlecu Golescu-Arapila, mezinul Golestilor. Stiindu-i bine si peunii, si pe altii, refuzase sa-l creada pe informator, care, dupacum se prezentau faptele, nu rastalmacise cuvintele auzite. Convinsinca de implicarea "Fratiei" in atentat, i-a scris lui GheorgheMagheru sa inabuse cu orice pret razmerita ce ameninta sa cuprindaValahia Mica si nu s-a sfiit sa notifice sentinta capitala: "Moartesa le dai!" Furia ii stersese din memorie banuiala infiripata cu oluna in urma, ca, poate, si prefectul de Romananti face parte dinobsedanta "Fratie". Bizuindu-se pe arestarile din ajun, se simtea,oarecum, stapan pe situatie. Sentimentul acesta a fost efemer,rezistand practic pana la sedinta cu guvernul, la care a participatsi generalul Duhamel, un om ursuz, care zambea o data pe an: deziua Imparatului. Afisand continutul celor doua documente sosite dela Islaz "ministrii - scrie Florian Aaron - isi pierdura cumpatul;Duhamel staruia ca sa se ceara ajutor de trupe rusesti". Insistentageneralului i s-a parut suspecta lui Bibescu si, poate, domnitorula avut revelatia implicarii acestuia in atentatul contra sa prinprezenta lui C. Cantacuzino, cunoscut rusofil, printre complotisti.Spre surprinderea celor de fata, a declarat ca prefera sa-si deademisia decat "sa ceara ajutor de trupe rusesti". A marturisi asaceva in public si in prezenta trimisului oficial al taruluiechivala cu o demisie in alb. Mai mult, sfidandu-l pe Duhamel,reinviase glorioasa demnitate voievodala... Coroborata cuatitudinea sa blanda, cel mult mustratoare, de pana atunci, ea acontribuit decisiv la declansarea revolutiei in Tara Romaneasca. Nuse stie cum, acest raspuns - sedinta insasi - a facut repedeinconjurul orasului. Urmarea imediata a fost slabirea aproapetotala a vigilentei agentilor si a vataseilor. Odata cu lasareaintunericului, o parte dintre "proscrisii" care au scapat dearestare s-au reunit in locuinta lui Axente Sever de pe UlitaDobroteasa si au pregatit nestingheriti izbucnirea revolutiei.Winterhalder, ajutat de Sanders si de un lucrator al lui Heliade, atiparit in tipografia pe care o detinea cu C.A. Rosetti pe PodulMogosoaiei un mare numar de proclamatii. La fel si Koppainig, intipografia sa de la Izvor, din apropierea Agiei. Deghizat cum era,Ion Bratianu a mers din mahala in mahala, pentru a-i asigura pe"micii burghezi" de iminenta zaverei.
Din volumul cu acelasi titlu, inpregatire la Editura Cadmos

EMANUEL BADESCU (n. 25august 1952) este bibliotecar in cadrul Cabinetului de Stampe alBibliotecii Academiei Romane. Licentiat in istorie la UniversitateaBucuresti, a colaborat cu peste 1.000 articole la revistele"Formula AS", "Lumea Magazin", "Magazin Istoric" si la "Ziarul deDuminica". A publicat 1 Decembrie 1918 Alba Iulia -Bucureşti si Imnurile nationale la romani.Este şi coautor al volumelor Scurtăistorie aregalităţii in România, Nicolae Ionescu.Bucureştii de altădată,De la Vatican la Ierusalim, Conspiraţiasecurităţii,Bucurestii in imagini in vremealui Carol I (volum premiat de Uniunea Scriitorilor).

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9471
Diferență: -0,0182
Ieri: 4.9480
Azi: 5.0130
Diferență: -1,1477
Ieri: 5.0712
Azi: 5.6906
Diferență: 0,4253
Ieri: 5.6665
Azi: 5.0700
Diferență: -0,8584
Ieri: 5.1139