• Leu / EUR4.7789
  • Leu / GBP5.7446
  • Leu / USD4.4241
Ziarul de Duminică

Cortină şi represiuni/ de Ziarul de duminică

Autor: Ziarul de Duminica

05.05.2016, 23:55 109

Anne Applebaum

Cortina de fier

Represiunea sovietică în Europa de Est,

1945-1956

Editura Litera

Gulagurile. Procesele înscenate. Cizma care calcă orice în drumul ei. Aceste imagini ale totalitarismului postbelic au rămas în memoria noastră colectivă – brutale şi terifiante, dar, după mai mult de 50 de ani, rupte de context, devenind mai mult un soi de sperietori ale trecutului.

Cortina de Fier, de Anne Applebaum, este o încercare plină de forţă de a demonstra că totalitarismul a însemnat mai mult decât excesele sale manifestate public. Cartea de faţă analizează detaliile conducerii totalitare: diaspora de partid, din URSS până în restul Blocului Sovietic, preluarea posturilor de radio, a universităţilor şi a grupurilor de tineri de către partizani, răspunsul contradictoriu al conducătorilor Bisericii Catolice faţă de metodele lui Stalin.

Graţie interviurilor realizate de Applebaum şi cercetărilor amănunţite în diversele arhive ale timpului, Cortina de Fier se asigură că experienţele zilnice ale celor care au trăit în Blocul Sovietic vor rămâne vii în paginile de istorie, chiar dacă aceştia vor părăsi, în curând, istoria trăită. 

„Excelenta carte a lui Applebaum relatează cu simpatie şi sensibilitate soarta lipsită de noroc a Europei de Est: să fie eliberată de sub stăpânirea nazistă de singurul regim la fel de inuman ca aceasta.” (The Independent)
„Cortina de Fier este o carte de o importanţă excepţională, care abordează frontal multe dintre miturile referitoare la originile Războiului Rece. Este inteligentă, plină de informaţii, remarcabil de obiectivă şi excepţional de bine documentată.“  (Antony Beevor)

„Pe lângă consultarea arhivelor, am realizat o serie de inter­viuri în Polonia, Ungaria şi Germania, pentru a afla părerile oamenilor care au trăit în acea perioadă şi pentru a-i auzi descri­ind, în propria limbă, evenimentele şi sentimentele din acele vremuri. Am fost foarte conştientă că acesta ar putea fi unul dintre ultimele momente posibile pentru un astfel de proiect şi, în cursul scrierii lucrării, mai multe persoane pe care le inter­vievasem în primele stadii ale cercetării au decedat. Le rămân profund recunoscătoare lor şi familiilor lor pentru că mi-au per­mis să le pun numeroase întrebări despre experienţele avute.

Scopurile acestei cercetări au fost variate. In documentele epocii am căutat dovezile distrugerii deliberate a societăţii civile şi a micilor întreprinzători. Am investigat fenomenul realismului social şi al educaţiei comuniste. Am adunat cât de multe informaţii am putut despre înfiinţarea şi primele stadii ale existenţei poliţiilor secrete. Prin citirea de cărţi tematice şi prin interviuri am căutat să înţeleg cum s-au adaptat oame­nii simpli la noile regimuri, cum au colaborat, de bunăvoie sau forţaţi, cum şi de ce s-au alăturat partidului şi altor instituţii de stat, cum au rezistat, activ sau pasiv, cum au ajuns să facă alegeri teribile, pe care cei mai mulţi dintre noi, astăzi, în Occi­dent, nu vom fi puşi niciodată în situaţia de a le face. Şi, mai presus de toate, am căutat să înţeleg adevăratul totalitarism -nu cel teoretic, ci cel transpus în practică - şi modul în care acesta a influenţat vieţile a milioane de europeni în secolul XX.”

Laura Gheorghiu

Comunitatea dispărută

Germanii din România între anii 1945 şi 1967

Editura Tritonic

„Despărţirea etnicilor germani de meleagurile care le-au fost patrie timp de sute de ani s-a făcut cu greutate, sub constrângerea unui regim opresiv. Germanii din România nu au dorit să părăsească patria strămoşilor lor, în conştiinţa lor fiind un element de mândrie asigurarea perpetuării misiunii lor civilizatoare în Est, o expresie a forţei culturii ai căror purtători erau. Etnicii germani s-au «reîntors» în  RFG doar datorită faptului că au fost puşi în faţa imposibilităţii de a-şi continua existenţa ca germani, de a rezista ca o comunitate minoritară în România socialistă. În fapt, este o «reîntoarcere» silită, marcată de un sentiment intrinsec al unei pierderi iremediabile, percepţia în cadrul comunităţii germane fiind că misiunea lor se încheie în mod tragic şi că asistă la apusul ireversibil al mitului civilizator al coloniştilor germani care au venit în regiunile Transilvaniei şi Banatului în urmă cu opt şi respectiv două secole.” (Dr. Laura Gheorghiu)

„«Comunitatea dispărută. Germanii din România între 1945 şi 1967», cartea Laurei Gheorghiu reprezintă o lucrare de referinţă, convingătoare, solidă, prin maniera în care este tratată tema abordată, prin documentaţia im-presionantă, inedită şi edită utilizată, prin analizele pertinente expuse, în cadrul unui discurs istoriografic sobru şi totodată elegant. Publicarea acestei lucrări îmbogăţeşte istoriografia română cu o carte de referinţă nu numai pentru destinul comunităţii germane, ci şi pentru istoriografia contemporană a României, o lucrare destinată deopotrivă specialiştilor şi opiniei publice.” (Ottmar Traşcă, Institutul de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române Cluj-Napoca, 2015)

O lucrare de referinţă, convingatoare, solidă, prin maniera in care este tratată tema abordată, prin documentatia impresionantă, inedită si edită utilizată, prin analizele pertinente expuse in cadrul unui discurs istoriografic sobru si totodată elegant. Publicarea acestei lucrari imbogateste istoriografia română cu o carte de referinţă nu numai pentru destinul comunităţii germane, ci si pentru istoria contemporană a României, o lucrare destinată deopotrivă specialistilor si opiniei publice.

În cele 15 capitole ale cărţii, autoarea se concentrează asupra fenomenului emigraţiei care, în ultimă instanţă, a dus, practic, la dispariţia comunităţii germane din România, idee exprimată şi în titlul lucrării. Laura Gheorghiu a cercetat fondurile din arhiva Ministerului Afacerilor Externe de la Bucureşti care conţin informaţii relevante privind relaţiile României cu cele două state germane, RFG şi RDG. Aceste documente (dar şi altele, ca de pildă cele din arhiva CNSAS) sînt prezentate din perspectiva tematicii centrale, propuse, şi anume: schiţarea exodului şi reliefarea unor particularităţi ale acestui proces care s-a soldat cu plecarea definitivă a germanilor din România şi (potrivit recensămîntului din 2002) rămânărea în ţară a circa 60.000 de persoane. Laura Gheorghiu menţionează şi câteva motive care au determinat acest exod, amintind deportarea din 1945 a etnicilor germani la munca de reconstrucţie în URSS, reforma agrară, deposedările sistematice, abuzurile sau dislocările în Bărăgan. 

CUM VEDEȚI ZIARUL FINANCIAR PESTE 21 DE ANI?

TOTUL PENTRU BUSINESS. TOTUL ESTE BUSINESS

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - marţi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7789
Diferență: -0,023
Ieri: 4.7800
Azi: 4.4241
Diferență: 0,2493
Ieri: 4.4131
Azi: 5.7446
Diferență: -0,113
Ieri: 5.7511
Azi: 4.4982
Diferență: -0,0089
Ieri: 4.4986