In anii ?90, Cosmin Paulescu a fost, probabil, artistul cel mai solicitat sa performeze, chiar cu inocente exhibitioniste, la varii manifestari ale centrelor de "dezghet" din arta noastra contemporana.
Acum, dupa varsta de 30 de ani, pictorul monumentalist "s-a asezat" la catedra si in viata de familie. Apoi si-a teoretizat placerea de a lucra cu inepuizabilele noi materiale recuperabile si pofta de a deturna sloganuri, tabuuri culturale si "branduri". A comis si o teza pe tema libertatii de a manevra materiile artificialului (care ne inconjoara) insotita de reluarea intr-o serie expozitionala a temei Hartii Romaniei. Sunt fotoprinturi de mari dimensiuni, dupa "scene de gen profesionale" (zidari, tarcovnici, fotbalisti...). Cozo (adica seful catedrei de arta murala de la Universitatea de Arte din Bucuresti) alaturi de micul sau fiu, costumati a pantomima sociala, se proiecteaza peste harta Romaniei, decorata aferent profesiilor evocate prin acumulari obiectuale. Prin 1996, harta nationala era umpluta de Cozo cu familiarele si "ochioasele" gunoaie urbane paleoconsumiste, harta pecetluita cu trei farase ros-galben-albastre.
Dupa mai bine de zece ani de event, adica eveniment performativ sau performing art, simpaticul Cozo si-a apropriat si o Fabrica. La a patra expozitie personala in 2004, "actorul plastic" a semnat, la galeria multimedia de la Hanul cu tei, o expozitie personala in care nu apare de data aceasta pe afis, intr-unul dintre deghizamentele sale cu poanta. Apare doar desenul elementar si cursiv al unei fabrici cu cos. Autorul ne lamureste, printr-un text declarativ aflat pe peretele intrarii in mica sala de expozitie, ca este vorba de o fabrica adevarata, acum defuncta, cu o anume glorie in vechiul regim. Fabrica de pantofi "Dambovita", devenita firma "Exotica" de importuri orientale pentru decoratiuni interioare, a intrat in coliziune cu sensibilitatea instalationista si nostalgia interogativa a artistului Cozo. Aflat in al doilea deceniu de creatie, deschis, iata, spre social, cetateanul Paulescu prestase cu un an inainte servicii de decorare a halei industriale cu pictura murala inspirata de miniaturile indiene. Concomitent, artistul conexiunilor ready-made, a recuperat stive de deseuri, respectiv calapoade de pantofi, a fotografiat situl de arheologie industriala si si-a revazut mental albumul de familie cu vesmintele, frizurile, gesticulatia proletariatului aflat pe drumul fauririi...
Din toate acestea Cosmin Paulescu a "instalat" o interesanta propunere plastica ce solicita vizitatorul "la propriu". Te impiedici in talpile de lemn, nu poti inainta in sala sa vezi grupajul fotodocumentar, de unde si farmecul rautacios al expozitiei.
In ciuda faptului ca mizeaza pe acumulare si invaziv, instalationismul lui Cozo este reconfortant-ironic, transant si limpede in recuzita, bine trufat de comentariul la zi al socialului. In cariera lui Paulescu s-a ajuns la momentul de "instalare" al unei oglinjoare retrovizoare dinspre "de unde venim"...
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
