O veste extraordinară: la Bruxelles este deschisă o expoziţie personală, monografică, reprezentativă Nicolae Grigorescu - L'Age de l'Impressionnisme en Roumanie. Nicolae Grigorescu (1838-1907). Şi să privim una dintre picturile "de export": O floare între flori Mille Millet. Este o imagine copleşitoare aşa cum mai sunt şi altele în expoziţie, care relevă un Grigorescu de o sensibilitate copleşitoare, un pictor de un talent exemplar, o imagine superbă dintr-o Românie pentru care oricine tresaltă de fericire dacă o mai regăseşte cumva şi astăzi. La Hôtel de Ville de Bruxelles sunt expuse până pe 15 ianuarie 70 de picturi şi 20 de lucrări de grafică din patrimoniul Muzeului Naţional, opere care sunt alese pentru a scoate în evidenţă modernitatea dar şi spiritul naţional al pictorului.
Între timp, în ţară Grigorescu ajunge la licitaţii cu picturi de palmares mediu, cu preţuri din ce în ce mai mici la adjudecare... Nici evaluările nu au urcat decât până la 80.000 de euro în cazul celei mai optimiste lucrări: "Portretul unui evreu galiţian" pentru care ciocanul a căzut la doar 52.500 euro de fapt. Ştacheta a fost ridicată doar de două ţărăncuţe, portrete specifice, lucrate în serie, "Ţărăncuţă cu fuior" şi "Ţărăncuţă din Muscel", adjudecate cu 85.000 respectiv, 80.000 de euro. Apoi au fost merele păstrate o vreme chiar de soţia pictorului, "Natură statică cu mere roşii" care au urcat la 23.000 de euro. O compoziţie interesantă a ajuns până la 28.000 de euro doar, o imagine panoramică a unui târg, cel de la Rucăr, o pictură reprodusă şi în Calendarul Minervei în 1909 şi care a circulat prin colecţii celebre...
Preţurile pentru Grigorescu au coborât până la 19.000 de euro, pentru "Ghiocel", portretul imediat, perfect echilibrat, plin de vitalitate şi naturaleţe al unui bou...
De la "O floare între flori" la "Ghiocel" se poate descifra talentul lui Grigorescu de a impune de fapt mai multe Românii. Iar licitaţiile de artă, dincolo de faptul că sunt construite spre profitul direct al caselor care le organizează, aduc în memoria colectivă şi un fragmentarium al mai multor Românii aşa cum le-au format românii cu educaţia şi vocaţia lor diversă. România postmodernă în "Castelul din Carpaţi" imaginat de subREAL, ori în scaunul "ţepos" al lui Romul Nuţiu intitulat "Design inconfortabil".
Eleganţa memorabilă a unei banchete în stil Empire, decorată cu capete de ogar, a fost importată direct din Franţa, dar un scaun baston purtat la partidele de vânătoare era fabricat special de ateliere autohtone, precum şi un Gheridon pentru picnic, ambele din prima parte a secoului XX. Scaunele şi fotoliile artiştilor au fost modelate şi de multele poveşti de atelier. "Femeie în verde pe fotoliu albastru" pictată de Pallady, ori "Nudul dormind" al lui Petraşcu descriu intimităţi, comodităţi, momente casnice poate dintr-o Românie burgheză şi urbană. Şi ce linişte complice, singurătate melancolică, cochetărie nedefinită poartă fololiul lui Petraşcu aşa cum apare în "Interior din atelierul artistului"... Colecţionarii au ales fiecare un fragment din România care le-a plăcut mai mult. Care Românie le place de fapt?!
artalicitata.blogspot.com
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
