• Leu / EUR4.9410
  • Leu / GBP5.6488
  • Leu / USD5.0408
Ziarul de Duminică

CRONICA DE TEATRU / Moartea lui Danton – Cronica unei revolutii

CRONICA DE TEATRU / Moartea lui Danton – Cronica unei revolutii
02.06.2009, 16:28 380

 
Regizorul Mihai Maniutiu isi ia ca pretext textul lui Georg Buchner, Moartea lui Danton si revolutia franceza de la care pleaca acesta, ca sa analizeze implicatiile revolutiei la nivelul individului. Ce transformari au loc in structura interna a unei persoane aflate in „focul revolutiei"? Cum de unii se transforma in tirani, altii capata intelepciune si inteleg mai bine lumea, iar altii isi descopera capacitatea de sacrificiu? Ce alchimie secreta sta la baza acestor transformari? Nu revolutia in sine conteaza aici, ci efectele ei asupra oamenilor – iar Danton, Desmoulins, Saint-Just, Robespierre, Julie si Lucile, sotiile celor dintai sunt studiile de caz ale spectacolului.
Prima piesa a lui Buchner, copilul-minune al literaturii germane, mort la numai 23 de ani, da dovada – ca, dealtfel, toate operele acestui scriitor si dramaturg – de o precocitate iesita din comun. Aflat el insusi in pragul unei condamnari (din cauza unui pamflet revolutionar pe care l-a scris si publicat a fost acuzat de tradare si a fugit peste granita, stabilindu-se pentru restul vietii la Strasbourg, in timp ce prietenul care il ajutase sa publice pamfletul a murit in inchisoare), Buchner a analizat in prima lui piesa resorturile intime ale revolutiei si reactiile oamenilor in fata valului ei cotropitor.
In spectacolul lui Maniutiu, revolutionarii apar mai intai ca o masa informa jucandu-se cu avioane mici, pe care le fac sa zboare, ca pe visele lor de libertate si egalitate, iar apoi se diferentiaza prin tipologie – Danton (Andras Hathazi) e bonom, plin de dragoste si cu intelegere fata de lume, Saint-Just (Erno Gallo) are gesturi coregrafiate, de om viclean, alunecos, pe care statura il dezavantajeaza, dar care compenseaza prin inteligenta ascutita, Desmoulins (Aron Dimeny) e fragil si fricos, ezita sa se arunce in lupta si ar prefera sa ramana alaturi de sotie care il vrea brav, iar Robespierre (Miklos Bacs) are meticulozitatea inspaimantatoare si perversitatea unui tiran care ar face totul sa detina puterea deplina. Mai tarziu in spectacol, imaginea avionului va reaparea,intr-una din scene bucati dintr-un aparat in marime naturala constituind decorul (autor Tibor Tenkei).
Spectacolul are scene puternice, frumoase, memorabile: aparitiile corului de revolutionari (echivalent al Eriniilor din tragediile antice, costumate in uniforme de epoca, cu trigoane pe cap si ochelari de soare negri care le „arunca" in contemporaneitate, ele fluiera in deradere imnul Revolutiei Franceze), scenele de iubire dintre Danton si Julie (Imola Kezdi) si visul in care cei doi apar incaltati si acoperiti cu/de ligheane de metal, ca intr-o caraghioasa parabola casnica, scena in care Robespierre da ordine pieptanandu-si o peruca dintr-o colectie expusa pe rafturi in spatele lui sau scena in care Desmoulins si sotia lui, Lucile (Eniko Gyorgyjakab) se lupta sa ajunga la un compromis intre dragoste si revolutie printre resturile de hartie tocata de un grup de revolutionari inaintea arestarii si condamnarii de catre Tribunalul Poporului.
Dar cu siguranta cea mai socanta scena, cea care zguduie constiinta privitorului, este executia lasa de catre un grup de barbati-revolutionari a sotiei lui Desmoulins care se autocondamna strigand „Traiasca monarhia!" ca sa fie alaturi de sotul ei in moarte. Minute in sir, tanara femeie este aruncata de cate un barbat, pe rand, in plasa de sarma ce desparte spatiul de joc de spectatori, iar corpul ei care pierde incet-incet din energie se ofera privirii celor din sala – ofranda a nevinovatiei sacrificata de orice revolutie. Privind-o, intelegi parca, retrospectiv, futilitatea tuturor acelor revolte care au facut istoria lumii, aruncand in aer atatea existente pasnice, luminoase, de dragul unor jocuri ale puterii.
Spectacolul lui Mihai Maniutiu are forta unui discurs ce „desparte apele" intre jocurile puterii si intimitatea sfasiata de acestea, cu concursul unei echipe de desavarsiti profesionisti ai scenei, care se arunca in scena fara nici o rezerva si captiveaza spectatorul.
Cu ocazia premierei, regizorul a amintit ca Buchner a scris trei piese. Ideal ar fi ca o eventuala montare cu "Leonce si Lena", piesa care ar intregi trilogia Buchner in viziunea lui Mihai Maniutiu, sa fie montata cu aceeasi trupa de excelenta a Teatrului Maghiar de Stat din Cluj.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9410
Diferență: 0,0891
Ieri: 4.9366
Azi: 5.0408
Diferență: 0,9776
Ieri: 4.9920
Azi: 5.6488
Diferență: 0,3001
Ieri: 5.6319
Azi: 5.0873
Diferență: 0,1831
Ieri: 5.0780