Ziarul de Duminică

CRONICA LITERARA/ Textul si „conceptul”

CRONICA LITERARA/ Textul si „conceptul”
09.12.2009, 15:24 200
"Spatiu privat"*,ultimul volum al Elenei Vladareanu, e o carte-concept, unde atâtproiectul ca atare, cât si poemele privite individual avanseazamonoton, fara caderi semnificative, dar si fara tâsnirinotabile.
In parte, vina o poarta,desigur, formula insasi, care trimite, dupa cum a observat MihaiIovanel, la o existenta "ridicola si meschina", situata laintersectia dintre inserturile biografiste si sabloanele media(sau, mai bine zis, la substituirea biografemelor "autentice" custereotipuri publicistice sau publicitare). Problema de fond e,insa, alta si ea tine, mai intâi, de manipularea ineficienta acliseelor mediatice (asumate), iar, in al doilea rând, de prezentatacita in text a unor clisee poetice (neasumate, dar eficiente -doar ca nu in favoarea Elenei Vladareanu).
Pentru primul caz, reprezentative textul "crisis", care amplifica un nucleu anecdotic comunprintr-o serie de comentarii cliseizate nu mai putin comune: "El aramas fara job. A doua oara in trei ani./ Nu s-a straduitindeajuns. In perioada de criza economica el vrea sa leneveasca.Vrea doar sa stea. Sa bea o bere si sa stea./ «As fi maturat cu elpe jos», mi-a spus cel mai bun prieten al nostru./ «Oamenii nu stiucum sa tina mai bine cu dintii de job si el isi baga picioarele.»/«Nu te straduiesti niciodata», ii spun eu. As vrea sa fiu mai rea.Ce l-as mai musca!" Sirul de poncife este intrerupt apoi printr-opoanta, care releva intr-un mod grotesc cinismul "patronilor", dar,in loc ca poemul sa se incheie aici (cu acest final de un oarecareimpact), textul continua cu un nou calup de clisee, care nu numaica disperseaza efectul, dar dubleaza in chip redundant"invataturile" din prima secventa a poemului: "Eu iubesc munca. Aminvatat de mica./ Meseria e bratara de aur. Cine nu munceste, nuare. Nu sta, ca stai degeaba. Trebuie sa te descurci singura. Nuexista câstig fara munca. Fereste-te de banii nemunciti. Sa nu-tifie rusine de munca. Nu exista meserie rusinoasa./ O femeie cumâinile ocupate este mai putin vulnerabila. Sa nu stai niciodata lamâna barbatului./ Chiar si când stau fac ceva./ Creierul meu estemereu disponibil".
Cealalta situatie vizeazapoemele de tip "autenticist", adica biografismul programatic,puternic conotat existential. E cazul bucatii "spatiuvital", pe care o voi cita in intregime: "nu-mi place poezia./nu-mi place carnea de porc./ nu sunt multumita de jobul meu/ deviata mea/ de iubitul meu./ nu am speranta de viata/ nu am planuride viitor./ nu vreau casa/ nu vreau masina/ nu vreau copii/ nu maentuziasmez./ nu-mi doresc prieteni pe viata./ nu-mi doresc vacanteexotice./ nu-mi doresc sa ramân in memoria voastra./ nu-mi placepoezia./ nu fac nimic din ce nu am chef./ nu-mi pasa daca si cândte ranesc/ nu sprijin programele sociale/ nu merg la vot/ nu mi-efrica de moarte./ nu dau doi bani pe viata aurolacilor./ nu dau doibani pe viata mea./ si in general nu-mi place/ si nu-mi dorescnimic./ doar un spatiu in care sa ma aud/ cum inspir si expir.atât"
De fapt, textul de mai sus nearata de ce poezia Elenei Vladareanu pare sa treaca - si acum, nudoar in 2002 - drept o pastisa a douamiismului: majoritateaelementelor de baza ale "conceptului" poetic din deceniul '00(confesivitatea frusta, tranzitivitatea, radicalismul etic,antipoeticul, "privatizarea" discursului s.a.m.d.) se intâlnescaici. Dar tocmai asta incepe sa devina agasant: faptul ca ramân dince in ce mai putine elemente care sa o (mai) distinga pe ElenaVladareanu de plutonul douamiistilor lipsiti de individualitate.Caci, daca de-a lungul deceniului pe cale de a se incheia uniipoeti (Dan Sociu, Ruxandra Novac, T.S. Khasis) au reusit sa seinstaleze mult mai confortabil pe teritoriul pe care in 2001/2002autoarea "Paginilor" il detinea in exclusivitate, in timp cealtii (Claudiu Komartin, Stefan Manasia, Radu Vancu, Dan Coman,Teodor Duna s.a.) au intrat pe sau au migrat catre alte formulepoetice, ma tem ca Elena Vladareanu risca ilustreze in curând maidegraba un "concept" comun decât un discurs personal.
Ce-i drept, acest lucru nu seintâmpla (in orice caz, nu pe de-a-ntregul) in "Spatiuprivat", volum care rezista mai ales prin piesele ce se sustrag"conceptului" poetic. Dintre acestea, cele mai reusite mi se parpoemele narative din ciclul "TV Room - the gun,show, I need you, Osama, nu ma plictisesc...,I am a stranger to you..". si, mai ales, "fast food",unde montarea perspectivelor (a camerei, a operatorului si aconsumatorului) e perfect calibrata, iar descrierea "partizana" eaparent demontata, dar, de fapt, excelent amorsata de racealatelespectatorului dezabuzat: "ma uit la un reportaj despre copiiidin coreea de nord/ (...) un pusti de câtiva ani umbla/ cupicioarele goale printr-un noroi pâna la gât/ incercând sa aduneniste apa dintr-o punga de plastic/ nu bea asta, nu poti sa beiasta/ insista reporterul/ o sa te imbolnavesti daca bei apa astamurdara/ acum 15 ani o tânara din germania sau din marea britanie/se uita la un reportaj despre copiii din românia/ si probabilastepta asa cum astept eu acum/ ca reporterul sa-i intindacopilului o gura de apa curata/ as vrea sa-mi pese de copiii dincoreea de nord/ as vrea sa-mi pese dar nu-mi/ sunt atât de departe/sunt al dracului de departe/ ma rotesc in siguranta meacapricioasa/ dar totusi aseptica/ imi spun ca sunt manipulata si madeconectez".
De aceea, "Spatiu privat"mi se pare, in ansamblu, un volum bunicel; departe, insa, de a fi o"capodopera" (fie ea si "conceptuala") si cu atât mai putin piatratombala a generatiei 2000, asa cum pretindea unul dintrecomentatorii sai.
*) Elena Vladareanu,Spatiu privat. A handbook, cu 33 de ilustratii de DanPerjovschi, Editura Cartea Româneasca, Bucuresti, 2009, 80p.

ANDREI TERIAN (n. 30noiembrie 1979) este lector la Facultatea de Litere şi Arte aUniversităţii "Lucian Blaga" din Sibiu, cercetător la Institutul deIstorie şi Teorie Literară "G. Călinescu" din Bucureşti, redactorla revistele Cultura şi Euphorion. Este doctor infilologie - cu distincţia Summa cum laude - al Universităţiidin Bucureşti (2007). A mai colaborat la revistele Adevărulliterar şi artistic, Bucureştiul cultural,Cuvântul, Euresis, România literară,Vatra ş.a., totalizând peste 400 de studii şi articolepublicate in periodice şi in volume colective. Dintre criticiigeneraţiei sale, a obţinut cel mai mare număr de voturi laanchetele BEST ("Bursa tinerilor scriitori", organizată deBucureştiul cultural in 2006) şi "Cei mai buni 5 tineriscriitori ai momentului" (Colocviul Tinerilor Scriitori,Cluj-Napoca, 2007).

AFACERI DE LA ZERO