• Leu / EUR4.7315
  • Leu / GBP5.2727
  • Leu / USD4.2103
Ziarul de Duminică

CRONICA TEATRALA/ Noua sinceritate pe scena (I)

9 feb 2010 85

Amaflat de curând cum se filmau cândva scenele de dans. Am vazut oinstalatie de Kiss Pal la Muzeul de Arta Contemporana: era filmatafilmarea. Actorul, frumos imbracat intr-un smoking elegant, eralegat cu niste curele de bratul metalic ce purta o camera, iarcamera era manevrata de un cameraman, de care mai erau agatatitipul cu microfonul si inca cineva, cu o lumina suplimentaraaranjata sa cada direct pe fata actorului. Care zâmbea, ca si cumar fi dansat cu cea mai frumoasa femeie din lume, nu cu trei tipimasivi ornati cu fire si lampi ca un pom de Craciun. Mai intâi amrâs, fiindca scena avea potential comic. Dar mai apoi mi s-a strânsinima, fiindca vedeam iluzia descompusa in fata mea si stiam ca n-osa mai cred in ea niciodata, asemeni copilului care tocmai a aflatcine ii aduce, de fapt, jucariile si care isi da brusc seama ca MosCraciun nu exista. E vina mea, mi-am mai spus, cum sa nu afli pânala vârsta asta cum se filmeaza scenele acelea in care un cuplu seinvârte pe ringul de dans, iar cei doi protagonisti se pierd unulin ochii celuilalt, zâmbind fermecati? Era un film de epoca, intretimp s-au inventat si alte metode de a filma o astfel de scena, darputerea de simbol a acestui filmulet, care relua in loop imagineabizarului grup dansant, ramâne cu mine.

O asemenea scena, careia autorulinstalatiei ii conferea in explicatia sa rolul de a exprima"relatia dintre putere si reprezentare" (metodele cinematografuluipopular de a-si seduce audienta) poate explica ce anume determinaniste oameni moderni, cu simtul ironiei, sa dea de pamânt cuvechile metode si sa regândeasca cinematografia pe alte baze,chestionând efectele si esenta ei. Poate chiar sa mearga pâna acoloincât sa semneze un "juramânt de castitate" cum au facut ThomasVintenberg si Lars von Trier in 1995, lansând la apa Dogma, siangajându-se sa respecte adevarul/realitatea in filmele lor. Cum sestie, principiile deja cunoscute de o lume intreaga - printre carecel mai greu de respectat, preluat din teatru, este unitatea detimp si de loc - sfidau metodologia de edificare a iluziei filmuluisi pledau pentru adevarul spus cu camera pe umar. Filmele Dogmei auprimit intre timp eticheta de produse cu marca "noua sinceritate",conceptul fiind vehiculat atât in privinta poeziei rusesti a anilor2000, cât si in legatura cu filmele anilor 90 (Jim Collins aintrodus conceptul de "noua sinceritate" in eseul sau din 1993intitulat "Genericity in the 90s: Eclectic Irony and the NewSincerity").

Dar ce este noua sinceritate si dece este ea proprie artei acestor timpuri? Ca sa-mi lamuresc euinsami intuitiile trebuie sa va mai povestesc ceva ce m-a pus pegânduri: cu câteva zile in urma, intr-o societate de oameni deteatru de toate vârstele, in care se afla din intâmplare si uncritic de film cunoscut de toata lumea dinainte de 1989, se discutadespre "coincidenta" montarii in aceasta stagiune, la noi, a maimultor scenarii de film pe scenele unor teatre - "Breaking theWaves"/ Viata binecuvântata a lui Bess" al lui Lars von Trier laSibiu (regia Radu Alexandru Nica), "Festen"/Aniversarea lui ThomasVinterberg la Nottara (regia Vlad Massaci), "Strigate si soapte" allui Bergman la Teatrul Maghiar din Cluj (regia Andrei Serban).Comentariul sceptic al criticului de film a fost: "ce nu inteleg eueste de ce aleg regizorii de teatru numai filme atât de dure".Simptomul in sine este unul ce exprima aspiratia spre evazionism ageneratiilor care au trait prea mult in comunism ca sa-si maidoreasca altceva decât sa profite la maximum de posibilitatea de aevada, mai ales dintr-o societate inca tulbure, aflata intr-otranzitie cu accente mizere. E generatia parintilor nostri care isigaseau si inainte de 1989 evadarea in teatru - mai putin in film,unde cenzura era mai eficienta, iar productia authtona erarealizata la comanda sau sub atentul control al propagandei.Evazionismul agreat de aceasta generatie se ciocneste - cum seciocnesc mentalitatile, in general - de atractia noilor generatiide artisti si de spectatori pentru o arta (film, teatru,literatura) care sa-si reia misiunea de oglinda critica arealitatii. Care sa fie un ghid in noianul de realitati confuze aanilor pe care ii traim. De unde si filmele tinerilor regizori,catalogate drept "mizerabiliste", de unde si poemele sau prozatinerilor scriitori, considerati la fel. Teatrul, pe de alta parte,n-a tinut pâna acum la noi ritmul cu aceasta tendinta, dovedind careflexele sale se refac mai greu, dupa lovitura primita in 1990când toate puntile sale cu publicul s-au rupt, ca dupa un cutremurviolent. Totusi, momentul actual marcheaza o schimbare. Raspunsulla intrebarea criticului de film de care povesteam mai sus ar fi,deci, ca alegerea tocmai a acestui tip de scenariu, care a stat labaza unor filme puternice, neiertatoare, cu subiecte taind adânc inconstiinta spectatorului corespunde unei nevoi intime a creatoruluide teatru. Nevoia de a lasa deoparte magia teatrului, metodele luide a crea iluzia, de a abandona escapismul si de a se intoarcecatre "noua sinceritate", catre sondarea sensibilitatiicontemporane in tot ceea ce are ea mai profund, mai greu deatins.

In imagini: 1. Ion Grosu inspectacolul "Aniversarea", regia Vlad Massaci. Fotografie deCiprian Duica; 2. "Breaking the waves". Foto - Mihaela M.Ghenescu

CRISTINA MODREANU este jurnalistsi critic de teatru. Semnatura ei s-a regasit de-a lungul celor 13ani de scris despre teatru in ziarele "Adevarul" si "Gandul", inrevistele culturale "Rampa", "Adevarul literar si artistic","Teatrul Azi" si "Dilema veche". A realizat o serie de emisiuniculturale pentru canalul TVR Cultural, sub titlul "Arta versusArta". A publicat volumele Sah la Regizor, Mastile luiAlexanderHausvater si Casa dinauntru si asustinut conferinte internationale despre teatrul romanesc de azila Valladolid (2004), Berlin (2006) si Stockholm (2007). Estedoctorand alUniversit`]ii de Art` Teatral` [iCinematografic` din Bucure[ti. Din 2008, este director artistic alFestivalului National de Teatru de la Bucuresti.

Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7315
Diferență: -0,0634
Ieri: 4.7326
Azi: 4.2103
Diferență: -0,2322
Ieri: 4.2139
Azi: 5.2727
Diferență: 0,699
Ieri: 5.2538
Azi: 4.2800
Diferență: 0,3211
Ieri: 4.2744