90 de tone de aur au fost transportate în 1917 la Moscova, împreună cu multe alte bunuri - tablouri, documente, bijuteriile Reginei Maria - pentru a nu cădea în mânile ocupanţilor germani. A venit foarte repede revoluţia bolşevică, regimurile s-au schimbat în cele două ţări care fuseseră aliate şi nimeni n-a mai auzit ceva credibil despre soarta Tezaurului pentru returnarea căruia se discută şi astăzi... în comisii bilaterale!
Pentru ca generaţiile tinere să cunoască soarta acestui Tezaur despre care nu s-a vorbit decenii la rând, în 1999, istoricii Cristian Păunescu şi Marian Ştefan au publicat "Tezaurul Băncii Naţionale a Românei la Moscova". În 2011, cu prilejul Simpozionului de istorie şi civilizaţie bancară Cristian Popişteanu, cei doi au lansat o nouă ediţie revăzută şi îmbunătăţită, în limbile română şi engleză. "Pe lângă vieţile omeneşti şi sumele de bani - scrie guvernatorul BNR, acad. Mugur Isărescu -, Banca Naţională a României a mai depus pe altarul unităţii naţionale o importantă jertfă materială - Tezaurul adăpostit la Moscova şi nerecuperat încă. Istoriei dramatice a acestui tezaur îi este dedicat volumul de faţă."
Trebuie spus că n-au lipsit cărţile care au tratat subiectul Tezaurului. În 1934 a apărut prima lucrare de referinţă - Gr. Romaşcanu, "Tezaurul român de la Moscova". În vremea comunismului, subiectul a fost tabu. A încetat să mai fie în 1990. În 1993, istorcii Viorica Moisuc, Ion Calafeteanu şi Constantin Botoran au publicat un volum de documente intitulat "Tezaurul României la Moscova". În 1994 a apărut ediţia a doua a cărţii lui Gr. Romaşcanu. Subiectul n-a lipsit nici din cărţile de memorii - Paul Niculescu-Mizil, "O istorie trăită", Lavinia Betea. "Alexandru Bârlădeanu despre Dej, Ceauşescu şi Iliescu".
Se ştie că Lenin a declarat că Tezaurul se va întoarce în mâinile poporului român când acesta va fi condus de un guvern democratic. Nu s-a întâmplat aşa nici în timpul regimului socialist, când, chipurile, la putere se afla proletariatul, nici după căderea comunismului. Nu s-au întors, spre a fi drepţi, în 1956, decât tezaurul de la Pietroasa - Cloşca cu puii de aur - câteva piese din tezaurele mânăstireşti, 1.350 de picturi şi desene, între care 120 semnate de Nicolae Grigorescu. Dar şi 33 kg de aur, 690 kg de argint şi un număr de briliante. Colecţia însă cuprindea 39.320 de piese, dintre care 35.000 monede şi medalii.
Realizatorii volumului de faţă "şi-au propus o nouă lectură a tuturor documentelor. Luând ca bază piesele originale aflate astăzi în Arhiva Băncii Naţionale a României. În unele cazuri, documentele s-au păstrat în mai multe exemplare, manuscris şi dactilograme; în aceste situaţii s-a luat ca bază forma finală."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
