Ziarul de Duminică

Cum a fost pictată Mona Lisa Nordului?/ de Elisabeta Lăsconi

Cum a fost pictată Mona Lisa Nordului?/ de Elisabeta Lăsconi

Autor: Elisabeta Lasconi

19.10.2012, 00:05 505

"Fata cu turban albastru" ori "Fata cu cercel de perlă" - aşa a fost numit tabloul lui Vermeer despre al cărui model se ştie foarte puţin. Tabloul, supranumit şi "Monalisa Nordului", n-a contenit să fascineze de atâtea secole, iar când fascinaţia atinge un scriitor se naşte un roman. Tracy Chevalier şi-a dobândit succesul în 1999 cu un roman de 300 de pagini, ce reinventează atelierul de pictură al lui Vermeer şi geneza tabloului, recent fiind reeditat în colecţia Top10+ a Editurii Polirom.

Prima ediţie, din 2003, avea o excelentă prefaţă ("Monalisa Nordului"), semnată de Mircea Mihăieş care mi-a inspirat, evident şi titlul, prefaţă ce analiza fenomenul desemnat prin subtitlu - Veermeromania. Privind retrospectiv, cred că era un fenomen mai larg din evoluţia romanului: corelaţia artelor. De ani buni apar romane ce investighează misterul unei creaţii, fie că aparţine picturii sau muzicii, literaturii sau arhitecturii. Şi, implicit, scrutează biografia creatorilor.

Tracy Chevalier a creat un model al unui asemenea tip de roman: reconstituie cu discreţie o epocă - Olanda secolului al XVII-lea, cu atmosfera unui oraş şi a unei lumi complicate, în care s-au născut capodoperele unor pictori de geniu, de la Rembrandt la Vermeer, evocă viaţa din familia pictorului, dominată de femei, dar mai ales imaginează tensiunea ambiguă ce se insinuează odată cu venirea în casă a lui slujnicei, tânăra Griet, cu o sensibilitate difuză faţă de artă.

Griet face parte dintr-o familie protestantă, iar intrarea în casa Vermeer o aduce în "Colţul papistaşilor", căci prin căsătorie Vermeer a intrat în lumea catolică. Tatăl fetei o prevenise într-un fel că intră într-un spaţiu straniu pentru ea, dar privilegiat, fiindcă din casa respectivă a pictat Vermeer Vedere din Delft, tabloul despre care Proust scrisese pagini memorabile, considerându-l capodopera absolută din istoria picturii. Ea descoperă aici nu lucruri noi şi uluitoare, ci întâlnirea cu pictorul o duce la descoperire de sine.

O primă scenă dovedeşte că fata are şi ea darul culorilor: în bucătărie, tăiase şi aşezase în cerc legumele pentru supă, iar Vermeer văzând cercul culorilor vrea să ştie de ce le-a aşezat astfel. Răspunsul dezvăluie că privea lumea altfel decât restul muritorilor, că intuise una dintre legile profunde, nescrise ale picturii: culorile se înfruntă când stau una lângă alta. De aici încolo, cei doi ştiu, tacit, că aparţin aceleiaşi specii, că au aceeaşi sensibilitate.

Griet simte că totul în jur îi este ostil, de la soacra pictorului, care tronează ca o veritabilă stăpână, soţia obosită de sarcinile ce vin una după alta, fetiţele, una dintre ele de o cruzime pe care doar copiii o pot avea, cealaltă slujnică. Dar ea îi pozează pentru un tablou stăpânului casei, iar şedinţele se transformă într-o comunicare tăcută, încărcată de tensiune sexuală. Nimic nu se petrece între cei doi ca gest erotic, dar privirile semnifică o luare în posesie mai intensă decât orice act.

Scriitoarea a dat o complexitate surprinzătoare legăturii ce se naşte între Vermeer şi Griet: mai întâi una exterioară - stăpân şi slujnică, apoi cea autentică - pictor şi model, apoi cea ascunsă - bărbatul secret şi fata cu secretele ei. Prima relaţie are drept fundal familia şi oraşul, cea de-a doua - atelierul ca loc unde se petrece metamorfoza celor doi, iar a treia cere complicitatea şi imaginaţia cititorului, ca să pătrundă în alt tip de spaţiu, interior.

Tracy Chevalier a reuşit un mic miracol cu romanul ei, transpune în cuvinte magia culorii şi a liniilor. Îi reuşeşte prin tehnica sugestiei, prin clar-obscurul ce se insinuează şi prin fineţea analizei psihologice. Succesul ei are ca efect o linie de evoluţie a romanului - Mircea Mihăeş a şi prezentat trei romane având în centru tablouri ale lui Vermeer, alte pânze celebru au inspirat alţi autori. Al doilea efect: cititorii nu vor mai privi niciodată faimosul tablou fără să se gândească la povestea imaginată în roman!

Tracy Chevalier, Fata cu cercel de perlă, traducere din limba engleză de Horia Florian Popescu, Editura Polirom, 2012 (ediţia I - 2003), 252 pag.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO