Ziarul de Duminică

Curentul slow food/ de Anca Nastasi

Curentul slow food/ de Anca Nastasi

Curentul slow food/ de Anca Nastasi

Autor: Anca Nastasi

05.04.2011, 23:25 417

Pentru mancare sanatoasa, doamna Violeta face cate 50 dekilometri - de la Bucuresti pana la Poienarii Burchii, in Prahova.Se aprovizioneaza de la. Manastire. Face comisioane si pentruprieteni. La Manastirea Pissiota, dupa rugaciunea de dimineata,maicuta Alexia se apuca de treaba. Au venit clientii! Maicutele dinasta traiesc. Cresc vaci, curcani, gaini, porci, rate. Hranescorataniile cu boabe de pe terenul manastirii. Verdeturile si lecresc in propriile sere. Fara chimicale. Nimic certificat eco -doar pe incredere si cu frica de bunul Dumnezeu.

Suntem ceea ce mancam - spun medicii. Asa a aparut curentulslow-food, ca protest fata de fast-food-ul care ne-a luat mintile."Slow" inseamna in engleza "incet", opusul lui "fast"- rapid. Inanii 80, un italian - Carlo Petrini - a pornit o serie de protestein fata lanturilor de fast-food de la Roma, care lasa micilerestaurante locale fara clienti si distrug traditia. In 30 de ani,a castigat adepti in toata lumea, chiar si in Romania. Adeptii slowfood fac lucruri simple: s-au intors la gatit, petrec ore bune inbucatarie si au redescoperit obiceiul zilnic al mesei in familie.Manaca ce se produce prin apropiere - pe principiul ca alimenteleaduse de peste mari si tari isi pierd nutrientii si vitaminele simai rau, descurajeaza agricultura locala. Unde mai pui catransportul alimentelor de peste mari si tari polueaza - deci nu edeloc ecologic!

Si la Bucuresti, slow-food-ul este in voga. Doamna Nana sifamilia ei mananca doar chestii gatite in casa, cu produse de pe lataranii din imprejurimi. Madalina era fan si victima sigura afast-food-ului, dar cateva luni in America au pus-o pe ganduri.Acum, mananca in familie, mananca mai putin. Recunoaste ca arenoroc cu soacra ei, care gateste intr-una. Are si motiv, ea si Nanaau un mic bistro in buricul targului, unde vand mancare"sanatoasa", spun ele - fara aditivi, fara porc, fara cartofiprajiti si alte bunatati care se fac rapid. Aici vin clienti careapreciaza supa crema, carnea de berbecut, vita sau curcan, salatele- intr-un cuvant mancarea gatita incet si la foc mic. Restaurantule atat de mic, incat Nana face ce vor clientii - daca vor supa desomon, ea o face a doua zi.

Afacereacu mancare sanatoasa prinde aripi, e o nisa ce se dezvolta la noineafectata de criza, avand drept clientela segmentul mai avut alpopulatiei, care isi pretuieste sanatatea. Si in timp cealimentarele de bloc dau faliment, fiindca nu mai pot concura cuhipermarketul, le iau locul magazinele bio si bacaniile carepromoveaza mancarea traditionala.

Marius lucreaza intr-una de dimineata pana seara. E afacerea lui- de 6 luni si e pe profit. El paseaza, el suteaza, el da gol!Vinde mancare adusa de prin tara, direct de la tarani cu certificatde producator si marfa bio. Face paine numai la comanda - din ce ovrea clientul si ca sa fie cat mai naturala, si-a luat si propriamoara de faina, are si grau bio, spelta si kamut. Face placinte sifoloseste numai untdelemn de Barlad, presat la rece. Framantatul ilcalmeaza, si si-a convins si clientii care aveau masini deframantat paine sa renunte la ele. Painea lui e scumpa. Pretul mareil pune pe seama productivitatii scazute - e un dezavantaj almancarii "slow". In timp ce painea industriala framantata inmalaxoare uriase se coace in cateva minute, pe banda rulanta, elframanta cam jumatate de ora, o ora o lasa la dospit si inca o orain cuptor.

Eco sau conventional, la gust, romanul nu face diferenta. Paresa-si fi pierdut simturile primare. Si romanul de oras mai are oproblema, s-a obisnuit sa aiba de toate, tot anul, fiindcahipermarketul a abolit anotimpurile, ori daca vrei sa mananci catmai natural trebuie sa te multumesti cu productia locala.

Multi n-au pierdut vremea pe la autoritati pentru certificateeco. Treaba care ar limita businessul. Au furnizori buni, in cursde certificare - doar n-o sa le refuze zacusca sau merelenestropite! Oricum, intre romani domneste o confuzie generala inceea ce priveste multimea de epitete cu care vanzatorii isiprezinta marfa. Sa lamurim certificatul eco: este sinonim cuprodusul care in vest este etichetat bio sau organic. De ce n-or finumit specialistii UE certificatul acesta la fel in toate tarile?Probabil ca sa creeze confuzie! Iar unii chiar cred ca bio siorganic inseamna mai mult decat eco. E fals, dar confuzia ajutaimporturile. In Romania sunt vreo 1.800 de producatori eco, cam 800de apicultori si doar 84 de procesatori eco.

Putiniromani au reusit, fiindca certificarea costa timp si bani.Pamanturile trebuie curatate - cu lucerna de exemplu - iar astadureaza intre 2 si 3 ani. Si apoi, animalul hranit natural nu seingrasa peste noapte ca in ferma industriala. Procesata eco, marfanici nu mai rezista pe raft luni de zile si daca n-o vinzi repede,se strica.

Iar taranii nostri au parte de cea mai proasta consultanta inafaceri. Din cei 3.500 de agricultori eco din 2008, peste 800 audat deja faliment. Insa avem 33 de comercianti eco, printre ei -marile lanturi alimentare care au simtit ca pierd clienti cu banipe aceasta nisa si si-au cumparat-o! Acum impart profitul eco cucei 17 importatori si marii industriasi alimentari din tara carefabrica mai nou si ei, eco, inabusind firava concurenta adusa pepiata de tarani. Eticheta eco garanteaza ca 95% din produs a fostobtinut din agricultura ecologica, restul de 5% pot fi aditivi,chiar si de sinteza, fiindca directivele UE accepta in produseleeco -bio-organice vreo 50 de E-uri. Faptul ca industria alimentarapune incet, incet mana si pe nisa eco ii sperie pe cei mai multiadepti slow-food. Se intreaba ce mai e ecologic intr-o mancareiesita dintr-o cutie de plastic, de pe banda rulanta, parca eravorba despre reconstructia unei relatii intre taran si orasean -fara intermediari.

Piata de cartier si-a ratat demult sansa de a uni cele 2 lumi. Afost cotropita de traficantii de portocale si praz olandez. Iar pela colturi, cei fara acte sunt haituiti de politie, mai ceva cainfractorii. Multi sunt mincinosi, la fel ca pietarii si nu stii cecumperi, ba unii, din exces de zel folosesc fara sa stie chimicalepericuloase: substante care inrosesc rosiile, hormoni de crestere,nimeni nu-i controleaza. Un studiu comandat de Mediafax arata camajoritatea romanilor crede ca mananca bio, natural si traditional,desi isi face cumparaturile la piata! "Natural" nu inseamna nimicin legislatia alimentara, este totusi un cuvant la moda: dindictionarul limbii romane aflam ca foarte rar ne e dat sa gustamceva natural.

Ca sa obtii licenta pentru un produs "Traditional" trebuie sadepui dosare cu dovada ca reteta e veche de cel putin 25 de ani.Specialistii care fac legislatia Europei au aprobatindustrializarea traditiei!

Nudegeaba sunt studii care demonstreaza ca o rosie crescuta organicare de 10 ori mai multe vitamine decat una crescuta fortat, cupesticide si hormoni. Nu degeaba medicii nutritionisti spun camancam mult, dar ramanem malnutriti. Nu degeaba, autoritatile dinEuropa de vest au relaxat reglementarile pentru micii producatori.In Franta, de exemplu, la Dijon, localnicii au voie sa faca mustaracasa, in bucatarie, sau pate de gasca.

Poate de aceea, la noi sunt mult mai putine povesti de successdecat in Vest. Degeaba e zacusca bunicii delicioasa, daca ea nu arebani sa investeasca intr-o bucatarie profesionala si nici sa-sieticheteze borcanele.

Ceva ceva marketing a inteles si domnul Petcu, veterinar deprofesie. Si-a facut mulgatoare transparenta, ba chiar o mini-fermacu animale de casa pe care s-o viziteze copiii, asa isi mai facereclama. Dar prea putini sunt cei care afla. Nu va baga niciodatabani in campanii de publicitate, cum fac marii industriasi - carestiu ca reclama si ambalajul vand orice.

Dar cercetatorii ne bulverseaza si mai rau cu o informatie carea pus pe jar intreaga lume a biologilor: micotoxinele. Adica aceletoxine care se dezvolta in diverse mucegaiuri si ciuperci: lacereale de exemplu - din cauza inundatiilor sau din cauzadepozitarii. Sunt comparabile cu ciupercile otravitoare pe care lecunoastem bine si nu le mancam. Dar astea sunt microscopice. Si nutin cont daca agricultura e eco sau nu. Un sistem national decontrolare a micotoxinelor nu exista la noi. Exista in Germania,unde s-au facut si studii care demonstraza legaturi intremicotoxina depistata in organism si diferite cancere. Micotoxinelepot ajunge in furajele animalelor si de acolo in carne, lapte, ouasi nu pot fi distruse prin fierbere. Si actioneaza prin acumularein organism.

Plecamde la cercetatori, convinsi ca chimicalizarea, falsificarea siprelungirea termenelor de valabilitate a mancarurilor au tot maiputin de-a face cu grija pentru foamea omenirii. Sunt chestiunistrict legate de profit! Traim intr-o lume in care mariiindustriasi alimentari fac legea: in care taranul producator nucastiga pentru un litru de lapte nici jumatate din pretul pe careil platim noi.

Copiii nostri nu vor mai manca niciodata ce am mancat noi, iarcine va avea bani sa dea pe mancare scumpa va ramane intotdeauna cuo indoiala ca a cumparat exact ce vroia. E-urile s-ar putea dovedipeste 2-3 generatii ca n-au fost bune. O singura certitudineramane: ca alimentele gatite dupa moda veche, verificate printraditie de zeci de generatii incoace, n-au cum sa ne omoare - dacamancam cu moderatie.

Reportaj difuzat de Protv, in emisiunea "Romania, teiubesc!" din 13 martie 2011

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO