Aşa cum Sextil Puşcariu a stat "Călare pe două veacuri", PavlinNazarie* a călărit, ba la trap, ba la galop, însă cu realăiscusinţă şi constantă superbie de cavaler, două lumi: cea"burghezo-moşierească", a normalităţii şi afirmăriiindividualităţii, şi apoi cea a egalitarismului anapoda, dinperioada de după 1947. Nu a fost doar martorul lor neimplicat (cums-ar putea înţelege din titlul expoziţiei), ci le-a şi slujitpentru simbrie, de pe terenul publicităţii, cu profesionalismtehnic şi durere-n cot faţă de mesajul propagandistic pe care-lcomunica.
Ca să nu ne rătăcim în metafore, rămânând la călăreţi şi caiverzi pe pereţi, se cuvine precizat:
Nazarie s-a născut în 1909, a absolvit (potrivit "Fişei de creaţieprodusă pentru Uniunea Artiştilor Plastici din RPR" anexate încatalogul expoziţional) şapte clase şi, apoi, şcoala specială decartografie. În materie de studii de specialitate, în acelaşidocument, scrie, mititel: autodidact. Mai la vale, în dreptulrubricii "De când lucrează pe tărâmul artelor plastice" stă scrisde mână: "1947. Lucru fals, desigur, dar altfel nu se putearăspunde chestionarele inchizitoriale ale epocii". Fiul lui Pavlin,Mihai, aduce, în acest sens, informaţii utile: "În anii dinainteaultimului război mondial, (P.N.) a lucrat pentru casele de filmeamericane (foto 2), care aveau distribuţie în Bucureşti, făcândreclame filmelor lor, în ziarele vremii. Apoi, pentru casele defilme germane, cu acelaşi scop." Banii, veniţi de la americani saude la nemţi, nu aveau miros, cum nu au avut nici mai târziu, cândtalentatul grafician s-a apucat să producă, cu egală abilitate,afişe şi alte materiale publicitare (ilustraţie de carte, timbreetc.) în slujba regimului comunist (foto 1). Fiul artistului ospune fără înconjor: "În anii 50, 60, 70 era ceva să fii liberprofesionist! Puţini reuşeau să trăiască decent din graficapublicitară. Sunt convins că, dacă nu ar fi avut încotro, ar filucrat şi pentru marţieni." În faţa unui asemenea aplomb, pas sămai zici ceva! Nu contează cine este comanditarul, important estesă-ţi faci treaba cu seriozitate şi să nu-ţi uiţi o clipă meseria.Şi, dacă e să răvăşim şi mai tare faldurile confuziei, iatăpost-scriptum-ul la expoziţie, semnat de acelaşi Mihai Nazarie:"Răsfoind Internetul, în căutare de informaţii despre tata, aflu custupoare că două afişe ale sale se află în colecţia BiblioteciiCongresului American. Au fost făcute cadou de Gary Yanker şi suntcategorisite drept pop-art!" Câtă şcoală îţi trebuie ca să nuconfunzi, precum specialistul american, maniera de cartoonist a luiNazarie cu tablourile pop-artistului Roy Lichtenstein?
Ei bine, această lipsă de şcoală nu se vede o clipă la eroulexpoziţiei organizate de mereu inspirata Ruxandra Garofeanu. Dacăvom reuşi să supendăm incapacitatea lui Pavlin Nazarie de a stacălare pe principii, nu ne rămâne decât să observăm un grafician cupenel subţire, cu linie eficientă şi reală forţă sugestie. Unpersonaj care trebuia readus în memoria contemporaneităţii, capractician al publicităţii ante- şi postbelice, ca artist de forpublic şi profesionist al propagandei, oricare va fi fost culoareaacesteia.
*) Pavlin Nazarie, "Martor a două lumi", 7 octombrie - 7 noiembrie2010, Galeria Dialog, Primăria Sectorului 2 Bucureşti
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
