• Leu / EUR4.9454
  • Leu / GBP5.7525
  • Leu / USD4.7424
Ziarul de Duminică

Dan Cioca se întoarce/ de Adrian-Silvan Ionescu

Dan Cioca se întoarce/ de Adrian-Silvan Ionescu

Autor: Adrian Silvan Ionescu

21.03.2013, 23:43 263

La StudioART (Bd. Dacia 153-155) s-a deschis expoziţia de pictură a lui Dan Cioca. Artist versatil, capricios, jucăuş, stăpân pe mai multe genuri ale artelor grafice, Dan Cioca şi-a ales de data aceasta pictura ca mijloc de expresie plastică. Mânuieşte penelul şi alege culorile cu entuziasmul şi dezinvoltura unui începător deşi este un înveterat al tehnicilor de şevalet. Drept subtitlu lămuritor al demersului artistic şi-a ales un termen englezesc, „Reloaded” (reîncărcat). Aceasta pentru că, timp de 20 de ani, începând cu anul 1983, a trăit în S.U.A. şi a fost asimilat în mediul newyorkez. Fără a părăsi zona lingvistică din care şi-a selectat cuvântul cheie ce simte că-l desemnează în această etapă creatoare, aş sugera pentru Cioca nişte variante precum „unleashed” sau „unchained”. Pentru că, prin lucrările ce le prezintă, Dan Cioca ne apare dezlănţuit, descătuşat, dând frâu liber unui gestualism de bună sorginte americană, revendicându-se din descendenţa lui Mark Tobey şi Franz Kline.

În pânzele de dimensiuni variabile, de la mari la mici, el se lasă în voia jocului, a aşternerii libere a pastei colorate, fără schiţe sau trasări prealabile a traiectelor ce şi le-a propus. Scăpând de încorsetare, scapă şi de principii. Şi-şi invită publicul într-o călătorie prin bogatul său muzeu imaginar, cu opriri prin biblioteca şi discoteca anamnetică. Aici se revelă artistul intelectual – dar nu intelectualist – care ştie, cu exactitate, ce şi cât din medicaţia culturală prescrisă de diagnosticianul academic, este necesară a fi administrată, în doze mici, spre îngurgitare periodică, beneficiarului operelor sale. Fără localizări vizibile, prin titluri, autorul face trimiteri la locuri sau la artişti ce-i sunt dragi şi cu care aspiră să concerteze. London nu putea fi decât o pânză învălută în smog-ul specific oraşului de căpetenie al Regatului Unit, în vreme ce Cadix are darul de a iradia neasemuita căldură şi lumină iberică. Dialogul dintre galben citron şi verde crud oferă titlul lucrării Lime & Lemon pe când gama caldă, ruginie, din Toamnă târzie impune singură etichetarea. De la peisajarea mentală, fără motiv palpabil, făcând referiri la tonuri şi glife ce sugerează locuri sau anotimpuri, el glisează, cu aceeaşi eleganţă, spre portret. Dar şi acesta este unul de interpretare, fără model şi fără trăsături fizionomice aparente. Din câteva tuşe late, viguroase, în acorduri grele de verde închis, oranj şi roşu – culori specifice maestrului din Tahiti – îl evocă pe Gauguin în esenţa sa picturală, nu în fiinţă concretă. Sclipiri de ceramică smălţuită şi explozii sprinţare de culori îi conferă dreptul să-şi boteze o pânză Hundertwaser.

Prin motiv şi tratare, în forme decelabile, Rotaţia se prevalează de la lecţia orfismului lui Robert Delaunay. Adâncurile albastre ale oceanului, misterul vieţii submarine, unduioasa alunecare a unor peşti pe lângă un hublou virtual, îl aduc în cadru pe Jacques Yves Cousteau. În preferinţele muzicale alege trei repere pornind de la romanticul Chopin – în tonuri pastelate şi o pensulaţie delicată, contigue fineţii operei compozitorului şi fragilităţii persoanei sale -, trecând prin Haciaturian – Dansul săbiilor, executat într-un taşism agresiv ca şi când penelul s-a transformat într-o spadă care crestează pânza, şi încheind cu reveriile fundalurilor sonore ale filmelor de aventuri pentru care a scris partituri de neuitat Henri Mancini. Prin acest excurs în lumea sunetelor Dan Cioca este creator de sinestezii fiindcă paleta îi cântă în funcţie de profilul compozitorului menţionat. Pentru un grafician care ne obişnuise cu afişele, ilustraţiile de presă şi de carte sau cu reclamele publicitare bazate mai mult pe acromatisme, apoi cu peisajele în peniţă din Manhattan şi Queens – rod al şederii în metropola americană – această expoziţie de pictură, poetică şi muzicală în acelaşi timp, este un exemplu de iconodulie, chiar dacă nicăieri nu apare vreun chip, vreo floare sau vreo casă de care să ne putem lega ochiul şi să ne asiguram stabilitatea. La deplină maturitate, Dan Cioca nu mai experimentează, ci revelă din preaplinul culorilor ce le-a înmagazinat în suflet o viaţă întreagă, cât a fost „constrâns” să se exprime aproape exclusiv în alb şi negru. De aceea, trebuie să salutăm întoarcerea lui Dan Cioca în lumea culorii şi să-i ovaţionăm „dezlănţuirea”.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9454
Diferență: 0,0486
Ieri: 4.9430
Azi: 4.7424
Diferență: 0,8914
Ieri: 4.7005
Azi: 5.7525
Diferență: 0,5032
Ieri: 5.7237
Azi: 4.9466
Diferență: 0,2981
Ieri: 4.9319