• Leu / EUR4.7401
  • Leu / GBP5.4095
  • Leu / USD4.1850
Ziarul de Duminică

De ce venim la Gaudeamus?

La ora cand apar aceste randuri, tot zbuciumul lui de Targ se va fi stins. Se vor fi facut bilanturile de tot felul, statisticile, adunarile, scaderile, comparatiile, se vor fi auzit deja laudele, reprosurile. Peste cupola de la Romexpo, care l-a gazduit, poate chiar va fi nins. Targul Gaudeamus a adus in fiecare an ceva nou, ceva neobisnuit, ceva in plus fata de precedentul. Asa a fost si anul acesta, mai mult (spatiu, expozanti, vizitatori), mai alert (ritmul vanzarilor), mai sus, mai mare, mai tare decat pana acum. Insa un singur lucru, poate, a adus in plus cu adevarat: normalitatea unui real targ de carte. Faptul ca poti constata normalitatea fara sa te miri. Ceea ce inseamna tot normalitate. Si altfel de probleme de disecat cu editorii si lumea cartii romanesti decat lungimea standului, faptul ca, iata, ce surpriza, totusi se citeste in Romania si vin tinerii la Targ sau acuzele aduse organizatorilor.

Cum a fost asadar Targul Gaudeamus din 2005? A fost ca in vremurile lui bune, am putea spune, adica asa cum ne-am obisnuit sa fie de trei-patru ani incoace: cald, primitor, cu zilele de inceput de relaxare si de oarecare lentoare, cand spatiul pare suficient la standuri si cartile se vad, cand te poti intalni in locuri diferite cu acelasi scriitor, pe care l-ai mai vazut de vreo trei-patru ori, cu sufocanta si innebunitoarea zi de sambata cand nu se mai vede nimic, iar o mare de oameni cat un stadion fojgaie in toate partile dupa carti, lansari, personalitati culturale, cu mica exaltare a premiilor de duminica si cu vremea niciodata constanta pe toata perioada.

Cu mici exceptii, standurile editurilor au fost plasate si in acest an cam tot pe locurile pe care au fost cu un an in urma, Salonul Presei a fost organizat tot in aceeasi zona, dar mai sus cu un etaj, francezii de la CitÂ? des Sciences et de lÕIndustrie Paris, prezenti pentru a doua oara la Gaudeamus, impreuna cu Muzeul Judetean de Stiintele Naturii Prahova au adus cu ei Expozitia La mii de ani lumina, un mod interactiv de a invata fizica astrelor, Salonul Inventatorilor Tineri a fost la locul lui, asa ca senzatia de siguranta si de lucru cunoscut a sporit confortul. Au fost sute de lansari de carte, concursuri, demonstratii, proiecte noi - Herastrau mon amour, o campanie de strangere de semnaturi pentru a readuce in parcurile bucurestene aerul de altadata, Herastraul gazduind intr-o epoca apusa biblioteci si expozitii de arta. Au fost in majoritatea cazurilor reduceri la vanzarea de carte si chiar maldare intregi (rostogolite din niste cosuri) cu carti nevandute apartinand difuzorilor, editurilor si "angro"-urilor care se puteau cumpara cu 20.000 de lei vechi.

A aparut Salonul de Grafica Aplicata si Ilustratie, care la aceasta prima editie a constat intr-un "Club al ilustratorilor aproape nepublicati", asta insemnand ca alaturi de nume ca Geta Bratescu, Devis Grebu, Vasile Olac si Vasile Socoliuc, care au fost sau sunt inca ilustratori de texte, au expus si nume necunoscute, studenti la Artele bucurestene, in speranta ca vor deveni viitori ilustratori si ca editorii vor lua in serios aceasta meserie.

De ce venim la Targ deci? Intr-o retorica pe care o veti recunoaste din start ca apartinand unuia dintre cei mai cunoscuti/vanduti/premiati scriitori romani, am spune ca venim ca sa ne umplem de pliante inca de la intrare, sa cautam cartea pe care ne-am pus in cap de mult s-o cumparam dar tocmai aici am uitat in ce editura a aparut si haladuim fara noima in cautarea ei (timp in care alte si alte titluri la care ne promitem sa revenim dupa ce o vom fi gasit pe "aceea" ne sar in ochi), sa vedem ce-a mai inventat ca accesoriu poetul-mascota Paul Daian anul acesta, sa luam carti cu reducere, sa-l vedem pe Manolescu, sa-l auzim pe Cartarescu inregistrat pe un CD luminandu-ne "De ce iubim femeile", sa ne intalnim cu toti colegii cu care nu am vrea sa ne intalnim, sa ne vada profesorul cu care avem examen cumparandu-i cartea, sa bem bere langa masa lui Grosan, sa vedem arteziana, sa ne tinem haina pe mana ca e prea cald, sa cumparam DOOM-ul, sa ne ratacim de companioni, s-o vedem pe Andreea Marin, sa ne enerveze Tariceanu, sa ne ploua, sa dam 80 de mii pentru parcare, sa ne afumam cu fumul de la mici, sa-i injuram pe unguri ca vand kŸrtosii cu cat am dat pe parcare, sa ne asezam pe scarile de la intrare, sa-i intrebam pe editori tampenii numai pentru ca sunt de fata, sa obosim, sa stam la crasma, sa ne doara talpile, sa ne zgaim la lansari, sa radem de vocea de la statia de amplificare, sa ne dam importanti.



Vine Europa la noi

Acum vreun an, doi, se faceau comparatii intre Gaudeamus si Targul de la Frankfurt. Privirea catre exterior, catre "afara", catre Europa pare urmatorul pas din acest stadiu. Cunoscatorii stiu ca cele doua targuri de carte sunt doua entitati necomparabile din start (unul este un targ profesional in care mai mult se incheie contracte intre editori decat se privesc standurile cu carti, iar celalalt, al nostru, este un targ pentru vanzarea cu amanuntul). Unde este insa locul targului nostru in cadrul altor mari targuri internationale se poate vedea foarte simplu intr-una dintre casetele atasate acestui reportaj.

Pana sa ajungem noi cu adevarat in Europa, a venit insa Europa aici: Bureau International de LÕEdition Francaise (BIEF) este cel mai mare organism de promovare a editiilor franceze in strainatate, asigurand prezenta colectiva a operelor si editorilor francezi la targurile internationale de carte. Faptul ca BIEF a venit la Gaudeamus este un vot de incredere. Caroline de Salaberry, fost atasat cultural la Biroul Cartii de pe langa Ambasada Frantei la Bucuresti, actualmente insarcinat cu drepturile strainilor la BIEF, ne-a impartasit impresiile despre Gaudeamus, cu rezerva ca nu-i place sa compare Gaudeamus cu targuri similare. "Gaudeamus seamana mai mult cu o mare librarie, este un lucru bun pentru public, locul este cald, foarte agreabil, dar sunt putini oameni interesati de Targ la modul profesional. Am lucrat foarte fluent si placut cu organizatorii Gaudeamus si cu Ambasada Frantei la Bucuresti pentru prezenta noastra aici. Poate ca a fost mai simplu si pentru ca eu am lucrat doi ani in Romania. Observ ca vizitatorii incep sa se divizeze in doua: cei care viziteaza Targul miercuri si joi pentru schimburi profesionale si marele public din week-end, e bine si asa, fiecare are timpul sau pentru a veni aici." BIEF a adus in Romania 371 de titluri franceze, de la edituri precum Fayard, Gallimard, Grund.

Au fost si alte edituri, autori si chiar universitati straine, ultimele foarte multe la numar, oferind consiliere tinerilor romani doritori de studii in Vest. O "strada" intreaga la etajul intai cu academii din Maastricht, Groningen, Londra, Monaco, Milano, Geneva, New York. Nu se poate spune ca Occidentul nu ne ia in serios, macar la acest capitol. Alaturi de ele, universitatile romanesti, mai mari sau mai mici, si-au adjudecat si ele o alta "strada" cu oferte pentru viitorii studenti. Este al treilea an cand, in cadrul Targului, Academia de Studii Economice ofera sedinte de pretestare online pentru viitorii candidati, cu baterii de teste selectate dintr-o baza de date cu peste 2.000 de intrebari din geografie, 1.000 din economie, cam tot atatea din matematica. Ele sunt si pe Internet (anul acesta nu s-au lansat inca) si se pot accesa, dar nu gratuit, ci contra unei taxe. Astfel, pentru circa 500.000 de lei vechi, candidatii primesc o parola si pot accesa testele de cate ori doresc in timpul unui an scolar. Au fost peste 6.000 de utilizatori in total pana acum in cei doi ani, plus acest semestru. Am asistat la o demonstratie. Din 30 de candidati prezenti la un moment dat in cadrul Targului la o testare online, nimeni nu a luat punctajul maxim (70 de puncte), "dar trebuie tinut cont de faptul ca ei sunt acum doar la inceputul clasei a XII-a, deci nu au toata materia parcursa", spune Cristina Neagu, prep. univ. drd. la catedra de Analiza Economico-Financiara. Cea mai ceruta facultate este cea de Finante, Asigurari, Banci si Burse de Valori.



Specific sau nou?

Vazand oferta de carte a editurilor, care s-au straduit sa aduca si de aceasta data ceva tiparit special pentru acest targ, se poate pune intrebarea de ce atata goana dupa nou? E metoda cea mai sigura de a vinde? O editura care rezista de 12 ani pe piata romaneasca a cartii, specializata in psihologie si psihanaliza, este Editura TREI, cea care a publicat Freud, Opere complete, si Jung. Treptat, ea s-a extins, editand si alt fel de carti decat de psihologie, dar ramanand fidela politicii initiale. Silviu Dragomir, directorul executiv al editurii, ne explica "filosofia": "Fiecare editura trebuie sa-si gandeasca politica in functie de nisa pe care si-o propune, daca si-o propune, iar daca nu, poate fi o editura generalista. Asa se intampla peste tot in lume: exista edituri mari, edituri generaliste, care publica din absolut toate domeniile, dupa cum exista si edituri specializate, edituri de nisa, cum este si a noastra, care incearca sa-si pastreze specificitatea de la care au pornit".



Editurile de succes editeaza carti de succes

Marile edituri se fac pe zi ce trece mai mari, iar cartile de succes pe care le editeaza sunt alese parca dupa un algoritm care altor edituri le e strain. Cum alege o editura sa publice carti de succes si ce rol are promovarea in consolidarea acestui succes? Pare o reteta usor de reprodus, explicata de un editor obisnuit cu piata romaneasca, obisnuit cu faptul ca vinde de ani de zile in acelasi ritm de 200-300 de titluri pe an! "E simplu: cu fler, cu foarte mult fler. Tonele de cataloage pe care si noi le primim laolalta cu toti ceilalti editori din Romania sunt doar o baza extrem de larga de selectie. Avem aceleasi informatii primite de pe pietele occidentale. Dar ceea ce conteaza sunt flerul (ce sanse acorzi din start unei carti) si timpul de reactie. RAO publica in cea mai mare parte traduceri ale unor carti de succes din afara. Succesele internationale

n-au mai fost testate aici, ca atare nici o eventuala statistica referitoare la piata de carte autohtona nu ne poate informa asupra unei piete virgine. Se intampla insa sa publicam si necunoscuti din Occident. O carte promovata are o sansa in plus; sigur ca se mizeaza doar pe cateva titluri, noi nici nu am putea promova 250 de carti cate apar la noi pe an, dar exista si carti mai putin promovate care au succes. Va dau doar un exemplu: Pe urmele lui Vermeer de Blue Balliett. Este un autor absolut nou pe piata americana, cum e si pe piata romaneasca. Aceasta carte s-a vandut incredibil de bine fara promovare", spune Gabriela Bartic, responsabil Departament Marketing, Grupul Editorial Rao.

Romani sau straini?

Autorii romani se plang adesea ca balanta e foarte dezechilibrata in cazul tiparirii scrierilor lor. Editurile prefera sa publice traduceri din opere pe care stiu ca le vor vinde. Paralela 45 a publicat de-a lungul timpului si foarte multa literatura romana. Monica Botez, director Departament Proiecte Culturale si Comunicare, explica strategia: "Literatura romana, desi nu ar parea, se vinde foarte bine. Noi am publicat tiraje de 1.000 de exemplare care s-au epuizat in doua luni. Cerul din burta a Ioanei Nicolaie s-a epuizat intr-o luna si jumatate, iar acum am reeditat-o pentru Targ. Pe langa Colectia ?"80, unde au fost publicati cei mai cunoscuti poeti si prozatori optzecisti, avem si Colectia ÇBiblioteca romaneascaÈ, in care a aparut atat proza, cat si teatru. Publicam foarte multi autori romani care sunt stabiliti in strainatate: Matei Visniec, Magda Carneci, Mircea Sandulescu. In materie de traduceri, avem foarte multi autori europeni - Raymond Queneau, David Foenkinos (care este la al patrulea roman desi are 31 de ani, o descoperire a Editurii Gallimard) - si nu neaparat anglo-saxonii despre care se spune ca s-ar vinde cel mai bine. Mizam si pe traduceri din literatura clasica: de exemplu Faust, in traducerea lui Mihail Nemes, R.M. Rilke (integrala poetica), Don Quijote (in traducerea integrala a lui Sorin Marculescu, care anul acesta a luat patru premii)".



Trei debuturi absolute intr-o colectie noua

Humanitas, o editura care a fost acuzata ca este inchisa tinerilor, a lansat colectia "Debut Proza". Despre aceasta si despre primii trei autori, debutanti absoluti, nici unul filolog, nici unul membru al vreunui cenaclu literar, ne-a vorbit editorul Radu Paraschivescu, redactorul de carte al celor trei. "Am avut si pana acum debutanti, dar i-am lasat Çsa circule singuriÈ,

n-au fost intr-o colectie. De data aceasta, s-a intamplat sa recoltam in acelasi timp trei titluri pe care noi am mizat si trei autori tineri, de 27-28 de ani. Ei sunt: Anca Maria Mosora, Mihnea Rudoiu si Alain Gavrilutiu. Fiecare cu o poveste, cu un tip de a scrie, cu o ancora in tehnicile narative. Anca Maria Mosora cu Arhanghelii nu mor, un roman de atmosfera, un roman duios, miscator, cu o scriitura extrem de rafinata, un text bine condus si o imagine a unui Bucuresti pe care noi l-am uitat, pe care incercam prin diverse forme sa-l recuperam, dar care exista mai mult in suflet. E o scriitura foarte complicata pentru un scriitor atat de tanar. A toi cuando tu no estas, cartea lui Mihnea Rudoiu, are un fundal usor cazon. Este o carte seducatoare, pentru ca trece de pe un palier pe altul: autorul povesteste cand cu ochii citadinului ancorat in imediat, cand cu ochii unui personaj din literatura absurda. Alain Gavrilutiu este un autor descoperit cu doua saptamani inainte de Targ, a fost un mic record de viteza din partea noastra.

Povestea lui e pitoreasca. El a trimis prin e-mail un text care se chema Nu toata iarba e la fel, iarba nefiind cea pe care o paste calul, ci aceea pe care o gasim prin cluburi... Omul trimisese un fel de Çmessage in a bottleÈ, asa, in ideea, ca poate, cine stie, se uita cineva la textul lui. Cartea este o iesire la suprafata a unui personaj care a trecut prin toate tipurile de prapastie posibila: droguri, sex in grup, lucruri care unora le mai par grozavii, dar care pentru altii sunt de larg consum. E o carte scrisa "pisicher", cred ca asta este cuvantul. Desi au varste apropiate, cei trei nu seamana deloc intre ei: sunt trei tipuri diferite de a scrie roman. Sunt oameni cu lecturi, oameni care nu vor neaparat sa epateze, sa-si puna viata pe tava in fata cititorului."

Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7401
Diferență: 0,038
Ieri: 4.7383
Azi: 4.1850
Diferență: -0,3951
Ieri: 4.2016
Azi: 5.4095
Diferență: 0,4886
Ieri: 5.3832
Azi: 4.1713
Diferență: -0,0503
Ieri: 4.1734