• Leu / EUR4.7354
  • Leu / GBP5.3426
  • Leu / USD4.2876
Ziarul de Duminică

De la ziarele manuscrise ale Venetiei la libertatea presei

De la ziarele manuscrise ale Venetiei la libertatea presei
8 feb 2008 494

Desi tiparul se inventase si incepea sa se raspandeasca, el nu era inca cea mai la indemana posibilitate de a transmite informatii contra timp. Folosea la lucruri mai migaloase: tiparirea de carti bisericesti sau a celor ce descriau marile calatorii cu descoperiri de pamanturi nebanuite de catre temerarii explorarilor geografice - cel care a beneficiat de o adevarata "campanie de publicitate" fiind Columb - care, la intoarcerea la Barcelona, a fost intampinat de oameni care stiau de marile sale aventuri pe mare din foile tiparite ce fusesera raspandite inainte de sosirea sa.
Tiparul nu avea inca o raspandire de masa datorita analfabetismului si transportului greoi. In ce priveste raspandirea vestilor despre razboaie, comert, cataclisme si molime, aceasta se facea tot in forma manuscrisa. Primele "ziare" de acest gen au aparut la Venetia, in secolul al XVI-lea, saptamanal, si purtau denumirea de avisi sau gazette. Ele sunt considerate si astazi stramosul direct al viitoarelor ziare. Incepand cu 1566, aceste ziare scrise de mana care ajungeau la Londra contineau "stiri" despre viata comerciala sau informatii militare si politice din diverse parti ale Europei, mai cu seama din Italia. Titlul gazetei era dat de orasul despre care se relatau informatiile, niciodata insa nu contineau stiri despre Venetia. Primele ziare tiparite au urmat formatul impus de gazetele venetiene, astfel ca atunci cand au aparut primele exemplare din aceste publicatii europene, ele semanau ca mod de structurare a informatiei cu cele emise de venetieni. Cele mai vechi exemplare care s-au pastrat sunt doua saptamanale publicate in Germania in 1609 - unul la Strassburg (viitorul Strasbourg, azi in Franta) scos de Johan Carolus, celalalt la Wolfenb?tel, tot in Germania, al lui Lucas Schulte. Apoi, raspandirea a fost rapida, aceste saptamanale de o pagina aparand la Basel, Frankfurt, Viena, Hamburg, Berlin, si Amesterdam, pana la 1619.
In urma acestei traditii, Anglia a ascos primul ziar la 1621, prin Corante sau stiri saptamanale din Italia, Germania, Ungaria, Polonia, Boemia, Franta si Tarile de Jos, publicatie care a supravietuit pana in zilele noastre. Apoi presa britanica a recurs la marea "inventie" de a tipari stiri chiar din Marea Britanie, ci nu din afara. Era inceputul unui gest curajos, incredibil pentru acele vremuri, care a marcat preocuparea pentru libertatea de expresie in toata lumea. Dar sa facem mai intai o mica istorie a presei engleze de pana la acest eveniment.
Inainte de acest Corante... a mai existat un ziar in limba engleza, dar care nu a aparut pe teritoriul Marii Britanii, ci la Amsterdam. El este si detinatorul enigmaticei sintagme "stirile din Italia nu au sosit inca". Cum am spus, Italia este detinatoarea primelor incercari de stiri pe care le difuza mai intai in forma manuscrisa, apoi tiparite, investite cu mare credibilitate in toata Europa. Astfel ca la un moment dat, aceasta publicatie aparuta la Amsterdam (nu se mai stie cum se numea), nebeneficiind de stirile din Italia care intarziau din pricina transportului, a aparut totusi in format tiparit, fara titlu, invocand scuza, titrata pe prima pagina: "ultimele vesti din Italia nu au sosit inca".
Ziarele englezesti au fost printre primele din lume care au folosit titluri pentru a atrage cititorii si gravuri pentru a ilustra povestile. Ziarele englezesti au si impus noi standarde in afaceri. Au angajat femei ca reporteri, au tiparit reclame ca sursa de venit si au platit baieti, sau si mai mult, fete, pentru a vinde ziarele pe strazi. Presa engleza inca lipsita de experienta a trebuit sa se confrunte cu cenzura in cea mai mare parte din secolul 17. Primele ziare numite "diurnals" (jurnale) - predecesoarele actualelor cotidiene - prezentau stiri din toata Europa si uneori din America sau Asia. Totusi, oficialii guvernamentali descurajau reportajele ce priveau problemele locale. In plus, guvernul impunea reguli foarte stricte tipografiilor. In Anglia, ca si in majoritatea celorlalte tari europene, guvernul cerea tipografilor sa aiba licente/autorizatii pentru tiparirea stirilor. Tipografii isi puteau pierde autorizatiile daca publicau ceva jignitor la adresa autoritatilor.
Prima schimbare majora a venit in anii dinainte de izbucnirea Razboiului Civil Englez (1642-1648). In timp ce Parlamentul, sub conducerea lui Oliver Cromwell, se lupta cu regele Carol I (Charles I) stirile nationale au capatat o noua importanta. Ziarele, eliberate prin prabusirea autoritatii regelui, au inceput sa se considere suficient de libere pentru a discuta politica interna. Primul ziar englezesc care a incercat sa transmita stiri nationale a fost The Heads of Several Proceedings in This Present Parliament (Capetele catorva proceduri din prezentul parlament), un saptamanal care a aparutin 1641. Gustul publicului pentru stirile interne a crescut in mod constant si in curand un numar de ziare abordau probleme de politica nationala si alte teme inainte cenzurate. In 1644 scriitorul John Milton a formulat idealul de libertate a presei cu mare elocinta in eseul sau, Areopagitica. Cu toate astea, cand Cromwell si-a consolidat puterea dupa decapitarea lui Carol I in 1649, a devenit mai sever cu presa. A permis doar catorva ziare autorizate sa fie tiparite. Dupa ce monarhia a fost restaurata sub regele Carol al II-lea, in 1660, guvernul a stins treptat prevederile legate de licenta si alte restrictii. Presa engleza a continuat sa publice intr-o atmosfera de libertate considerabila - atata vreme cat nu critica guvernul. In timpul miscarilor Glorioasei Revolutii de la 1688 (cand Parlamentul l-a detronat pe regele James al II-lea in favoarea lui William de Orania) presa engleza s-a eliberat de aproape toate restrictiile guvernamentale. Legea care cerea tipografilor sa obtina licente a expirat in 1695. Credinta in dreptul presei de a pune la indoiala si de a critica guvernul a pus in cele din urma stapanire pe Anglia si a migrat si in coloniile americane.

Principalele valute BNR - marţi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7354
Diferență: 0,0042
Ieri: 4.7352
Azi: 4.2876
Diferență: -0,2397
Ieri: 4.2979
Azi: 5.3426
Diferență: 0,259
Ieri: 5.3288
Azi: 4.3067
Diferență: -0,3678
Ieri: 4.3226