Ziarul de Duminică

Decolarea unui OZN artistic românesc la Lisabona/ de Daniel Nicolescu

Decolarea unui OZN artistic românesc la Lisabona/ de Daniel Nicolescu

Galerie foto

Autor: Daniel Nicolescu

19.05.2016, 23:54 175

Pe 13 mai, la Galeria Institutului Cultural Român de la Lisabona, a avut loc vernisajul expoziţiei de desen şi modelaj digital „Cruda feerie/ Desprinderea”,  semnată de Laura Covaci. La o oră când cartierul Alfama începe să îşi anunţe clocotul estivalier nocturn, sălile de expunere ale ICRL au fost invadate de amatori de artă care, preţ de aproape două ceasuri, au asistat la prezentările inaugurale şi au participat la discuţiile suscitate de „neologismele” vizuale ale artistei române.

Preşedintele Institutului Cultural Român, dl. Radu Boroianu, a deschis dialogul cu publicul, încercând, printr-o abordare complet neconvenţională, în acord cu aerul liber de prejudecăţi şi clişee al subiectului descris, să o situeze pe artistă ca atitudine, tematică, stilistică, în aria limbajelor plastice contemporane, vorbind de un „imaginar funambulesc”, prea grăbit asimilat de către unii comentatori   unui suprarealism târziu. Aşa cum Théodore de Banville vedea în poezie o trambulină către Frumos, iar în poet un funambul care priveşte de sus întristătoarea condiţie umană, comentatorul a vorbit despre panoramarea „din înalt” operată de Laura Covaci, despre deschiderea ei către umor fin şi parodie, contrabalansată, în echilibru mereu fragil, de dramatismul realităţii/ irealităţii imediate şi de zbuciumul turbionar din imaginile sale.

A urmat o vizită prin expoziţie al cărei ghid a fost criticul şi istoricul de artă  portughez Alexandre Pais, curator la Museu Nacional do Azulejo, care a desluşit, în faţa fiecărui desen sau construcţii digitale a artistei, posibile sensuri şi prelungiri simbolice.

 

Laura Covaci are o biografie artistică de navigator solitar. Îşi termină ucenicia la Bucureşti – pictură monumentală – , după care porneşte într-o călătorie prin lume ghidându-se după o busolă ale cărei logică şi mecanism de funcţionare sfidează Nordul cunoscut şi stelele fixe – maeştri, curente, tehnici artistice.

În Statele Unite, unde zăboveşte câţiva ani (1999-2002), are deja un limbaj propriu, o manieră recognoscibilă de a picta şi de a gândi artele plastice. Inventează suprarelismul proletar (curent al cărei unică reprezentantă este), etalând, cu sarcasm şi iluminări de tandreţe, personaje cu robusteţe statuară, cu atitudini ce amintesc de gestica anchilozată şi de emfaza reprezentărilor oficiale ale perioadei comuniste, dar surprinse în rutina deconcertantă a unui cotidian complet dezideologizat, uneori doar senzual, de cele mai multe ori subtil pervers. Avem, aici, „du mécanique plaqué sur du vivant”, dar efectul nu este unul comic sau, la limită, ironic, ci profund anxiogen.

Din 2005 se mută la Paris, lucrează cu o nouă galerie, vorbeşte deja o altă limbă, lucrează, rămânând în spaţiul figurativului, pe suprafeţe mari, exersând cu minuţie şi răbdare o arheologie a disperării, scoţând adică din rafturile şi cotloanele inconştientului imagini şocante ale singurătăţii colective. Face, simultan, instalaţie, colaj, sculptură, abordează tehnici mixte. „Păpuşile sale” traumatizate mai întâi, „Insectele”, mai apoi, care ies din suflet devorând canavaua tabloului şi, în cele din urmă, roboţii-vintage şi maşinăriile invazive sunt noile ei efigii paradigmatice. Contagierea realului se operează printr-un morb violent dezumanizant, prin proliferarea automatonilor şi marionetelor.

Această călătorie a epuizărilor care propulsează a ajuns, în prezent, prin expoziţia de la Lisabona, în faza ei high-tech. Laura Covaci pictează on screen, digitalizează, vede 3D, prospectează lumile de dincolo şi de mâine, trecutul fără viitor şi viitorul mai mult ca perfect, cu aceeaşi naturaleţe cu care ţesea din pensulă, deunăzi, back-groundurile ei halucinante din tempera, uleiuri sau acrilic. „Cruda feerie” desfăşurată deocamdată în trei etape – Orfelinat, Fazele Lunii şi Desprinderea – păstrează decorul unui basm în care totul, în ordinea hibridizărilor, pare posibil. Artificialul are luxurianţa crudă a junglei – tubulaturi tentaculare, arbori cu frunze de porţelan, anatomii delirante, bijuterii-zburătoare-neidentificate – şi, în acelaşi timp, forţa bine strunită a unei polifonii baroce.

 

Expoziţii personale

 

2015 „Cruda Feerie / Capitolul 3 / Desprinderea”, AnnArt Gallery, Bucureşti, România

2014 „Cruda Feerie / Capitolul 2 / Fazele Lunii”, AnnArt Gallery, Bucureşti, România

2012 „artZoom Laura Covaci: Cruda Feerie, Capitolul 1”, AnnArt Gallery, Bucureşti, România

2011 „Orfelinat”, Galerie 208 Chicheportiche, Paris, Franţa

2009 „Anotimpul insectelor”, Galerie 208 Chicheportiche, Paris, Franţa

2005 G.N.G Galerie d'art, Paris, Franţa

1993 De Markten, Bruxelles, Belgia

 

Expoziţia „A Cruel maravilha – a Descolagem”, este deschisă la Lisabona, în Galeria Institutului Cultural Român (Rua do Barão no. 10), între 13 mai şi 19 iunie 2016

AFACERI DE LA ZERO