Ziarul de Duminică

Descoperirea cancerului/ de Paul Herlo, Mariana Pop, Bereczki Reka

Descoperirea cancerului/ de Paul Herlo, Mariana Pop, Bereczki Reka

Descoperirea cancerului

Autor: Paula Herlo, Mariana Pop, Bereczki Reka

27.04.2012, 00:02 332

Şase minute. Atâta îi ia senzorului descoperit de o româncă să depisteze celulele canceroase din sânge. Invenţia a primit numeroase premii şi a fost prezentată la numeroase congrese. Acum echipa ei lucrează la realizarea unui aparat ce va fi vândut în farmacii, cu care noi toţi ne vom putea testa riscul de a dezvolta teribila maladie.

Depistarea cancerului in sase minute din sange. Acesta este realizarea unui cercetator roman despre a carui inventie se vorbeste in ultima vreme din ce in ce mai des. Senzorul obtinut dupa 12 ani de cercetare, este realizat din pasta de diamant si are marimea unui bob de orez. Introdus in sangele prelevat de la pacient, spune in doar sase minute daca are cancer gastrointestinal, ovarian, de san sau de prostata.

Senzorul n-are valoare de diagnostic, ci doar iti atrage atentia asupra riscului de cancer. Uneori, biomarkerii apar si ca urmare a altor afectiuni, de aceea doar medicul specialist poate pune un diagnostic clar.

Descoperirea cancerului din sange in numai cateva minute, avea sa le aduca Ralucai van Staden si sotului ei premiul PROINVENT, trei medalii de aur şi numeroase premii speciale internaţionale, la saloanele de la Geneva, Brussels şi Moscova.

Recent Raluca a primit vestea ca The analyst - una dintre cele mai prestigioase reviste de stiinta din lume - i-a acceptat publicarea unei lucrari. Pentru cercetatori o astfel de veste vine ca o certificare in plus a descoperirilor lor. Lumea medicala din romania a reactionat la inventia ei: unii au constat-o, altii ignorat-o si doar cativa au aplaudat-o.

Asadar, pe baza markarilor tumorali, senzorul ei detecteaza aparitia celulelor canceroase inainte de a forma o turmora. Pe scurt, tehnicile actuale de diagnosticare nu sunt atat de performante incat sa descopere un cancer in stadiul de pre tumora, asa cum face senzorul Ralucai. Si totusi analiza ei ar putea sa ne pune pe noi toti in garda si sa ne atraga atentia asupra riscului de a dezvolta o tumora canceroasa.

Alaturi de echipa ei a inceput studiile pre-clinice. A obtinut de la medici oncologi 100 de probe de sange ale unor pacienti cu cancer pe care aparatul ar trebui sa le confirme. Pana acum un singur rezultat a iesit fals pozitiv.

Romania se afla pe primul loc in Europa privind incidenta cancerului de san si in fiecare an 6000 de paciente sunt diagnosticate, uneori prea tarziu. Statistic 70% dintre bolnavii de cancer ajung la spital in ultimele stadii ale bolii.

Stela Hanusz a supravietuit cancerului de san. Isi spune povestea oricui, oricand pentru ca alte femei sa ia aminte si sa nu traiasca experienta ei. Cand a fost diagnosticata cu cancer a stiut ca va purta cu ea o povara grea. "In mintea mea, atunci, pe moment, pana cand m-au dus la sala de operatie, am realizat ca de fapt stiam, mi se va taia sanul, am avut sentimentul ca se prabuseste o lume cu mine... Mi se parea extrem de nedrept, deoarece abia acum incepeam sa-mi traiesc viata, copiii erau mari, puteam sa fim fericiti impreuna, puteam sa plecam in excursii, se deschisese lumea, era toata lumea fericita. Am avut sentimentul ca niste usi mari de fier s-au inchis in fata mea" Stela a supravietuit cancerului, iar astazi conduce o asociatie prin care vrea sa atraga atentia ca, descoperit intr-un stadiu incipient, cancerul de san se trateaza fara sa lase sechele.

"Ar trebui sa existe metode de diagnostic mai precoce si mai usor de utilizat - spune dr. Adriana Melnic, reprezentant al Societatii Romane de Cancer -, mamografiile presupun existenta unor echipamente foarte sofisticate, a unui echipament medical extrem de bine pregatit."

Aparatul Ralucai van Staden ar putea rezolva aceasta problema. Deja exista in lucru unul in miniatura, de dimensiunea unui glucometru, pe baza caruia romanii vor putea sa-si stabileasca singuri, acasa, riscul de face cancer.

Cat timp eram in laboratorul ei, intr-o camera alaturata, discreti, patru ingineri lucrau la acest aparat. Sunt foarte aproape de a-l produce la scara mica. Mai sunt de pus la punct doar cateva detalii.

Tine totul secret de teama celor care i-ar putea fura ideea. Pare cel putin ciudat ca astazi vorbeste despre lipsa banilor, in conditiile in care descoperirea ei e vanata de mari universitati ale lumii. Producerea aparatului la scara mica ar costa minim 100 de mii de euro, iar costurile ar putea creste in functie de complexitate. Suma e infima in comparatie cu milioane de vieti care ar putea fi salvate.

Raluca van Staden crede ca in farmacii pretul ar putea sa porneasca de 300 de euro pana la cateva mii in functie de complexitate.

In Europa, cei din industria farmaceutica investesc enorm in cercetare: 27 de miliarde de euro annual deseori in astfel de proiecte. Insa si la acest capitol Romania ocupa un loc in coada listei. In ultimii ani, in tara noastra s-au investit 30 de milioane de euro 30 milioane Euro, doar Cipru investea mai putin decat noi la acest capitol - 14 milioane Euro.

In topul tarilor cu cele mai mari fonduri alocate se aflau: Germania, Franta, Marea Britanie care alocau anual sume de peste 4 miliarde de euro.

Raluca e constienta ca asocierea cu orice universitatea mare ar fi facut-o bogata, iar astazi aparatul ar fi extat pe piata. N-ar mai fi fost insa inventia ei, si mai ales n-ar mai fi fost un produs 100% romanesc. Modesta si mandra de nationalitatea ei, Raluca Van Staden isi incepe povestea pe acorduri de pian. O mai veche dragoste pe care a inca si-o cultiva, desi s-a dedicat de mult stiintei. S-a nascut la Campulung Muscel si a crescut intr-o familie de profesori. Tatal de chimie, mama de limba romana. Cand a terminat liceul a vrut sa dea admitere la Conservator. Tatal a incurajat-o sa faca totusi facultatea de Chimie. Cativa ani mai tarziu insa avea sa se intoarca la pasiune ei si sa devina absolventa de Conservator. Dupa ce a terminat facutatea de chimie, a ramas la Universitate, unde cativa ani a fost asistent. In 1998 a castigat o bursa pentru un postdoctorat la Universitatea din Pretoria, in Africa de Sud unde si-a continuat munca de cercetare. Isi aminteste ca atunci cand a plecat din Romania n-avea substante cu care sa faca experimente, iar in Africa de Sud trebuia doar sa-si doreasca ceva si primea a doua zi. In acea perioada alaturi de colegii ei avea sa faca o serie de descoperiri medicale: senzori pentru depistarea rapida a TBC-ului, HIV sau hepatitei B.

La universitate l-a cunoscut pe cel care avea sa-i devina sot: Jacobus Frederick van Staden, alaturi de care va face descoperirea ce avea sa o faca celebra.

In 2007 a revenit alaturi de sotul ei in Romania si si-a contiunat cercetarile la Institutul National de Cercetare pentru Electrochimie si Materie Condensata, Laboratorul de Electrochimie si PATLAB Bucuresti. Fara sa mai aiba in spate suportul unei universitati, Raluca a fost constienta ca trebuie sa faca singura rost de bani. A aplicat la multe programe de cercetare pe care le-a castigat.

Castiga bani in functie de proiectele de cercetare pe care le castiga. E fericita ca munceste in tara ei, despre care vorbeste intotdeauna cu emotie.

Pentru ca visul ei sa devina realitate, Raluca are nevoie de bani. Pentru asta va aplica pentru o finantare prin care isi poate omologa miniaparatul in lumea intreaga. Crede cu optimism ca asta ar putea dura 3 ani. Pana atunci se bucura de fiecare veste buna, de fiecare recunoastere si fiecare pas inainte care ii arata ca e pe drumul cel bun. Fericita ca s-a intors acasa.

Si-a asumat rolul cercetatorului modest ale carei descoperiri va salva in timp milioane de oameni SI de va fi sa devina bogata va investi totul in cercetare. Viseaza sa creeze un senzoe care sa scaneze taote tipurile de cancer, dar si hepatita. Aparatul Van Staden-Stefan va exista daca ei vor avea suport: de la medici, dar mai ales de autoritati, care sa intelaga si sa creada mai mult decat ea, ca Romania poate scrie din nou istorie in medicina.

Reportaj difuzat de Protv in emisiunea "România, te iubesc!" din 25 martie 2012

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO