• Leu / EUR4.6590
  • Leu / GBP5.3404
  • Leu / USD4.1340
Ziarul de Duminică

„Detractorii” lui Eminescu?

„Detractorii” lui Eminescu?

Alexandru Dobrescu a publicat, in trei volume, antologia Detractorii lui Eminescu, a cărei primă parte, mai consistentă, de fapt, apăruse, in 2002, la Junimea. Nu am apucat să văd ultimul op, dar pe celelate două le-am citit cu tot interesul.

"A doua serie" a antologiei comentate ii adaugă lui Grama, Aron Densuşianu, Anghel Demetrescu ş.a. pe Gr. Gellianu, Petre Grădişteanu, N. Ţinc, Nicu Xenopol, Al. Macedonski, B.P. Hasdeu şi G.I. Ionnescu-Gion. Evident, gestul se vrea recuperator, oferind posibilitatea confruntării cu texte despre care se discută superficial din când in când, fără a se merge direct la sursă. In lipsa unor date ce ţin de contextul cultural care a determinat aceste reacţii, pe care avem tendinţa de a le sancţiona cu grăbită asprime (Călinescu incondeia atitudinile critice ale lui Demetrescu şi Densuşianu cu epitete deloc meritate precum "dobitocie" ori "cretinitate"), discuţia este din start ratată.

Tocmai pentru a evita inerţiile impuse prin prestigiul unor astfel de mari critici, Alexandru Dobrescu, deloc străin in tinereţile sale combative de un oarece fler demolator, rechestionează chiar termenul de "detractor" sau mai curând accepţia pe care ne grăbim să i-o acordăm. "Acţiunea detractorului este ascendentă, vizându-i pe cei consideraţi a-i fi superiori, niciodată pe aceia mai puţin inzestraţi decât el. Asta nu inseamnă şi că detractorul ar avea conştiinţa propriei inferiorităţi", consideră istoricul literar şi nu avem cum să-l contrazicem. Numai că autorul simte nevoia să nuanţeze ferm discuţia, căci, de cele mai multe ori, din lene a gândirii, avem tendinţa de a atribui infamanta sintagmă acelor critici care scriu vehement impotriva unui scriitor canonic.

 

Ei bine, lucrurile nu stau chiar aşa: "Calificativul «detractor», lămureşte problema Al. Dobrescu, nu se potriveşte şi nu se aplică autorilor de consideraţii critice in răspăr cu opinia publică, ambiţionând să propună (şi să impună) o altă scară a valorilor, ci exclusiv acelora pentru care negaţia răspunde in principal unor trebuinţe psihologice. Unde există argumente, nu incape denigrare, infloritoare numai in lipsa acestora. In lipsă de dovezi, dar nemaiinţelegând să-şi tempereze apetitul pentru negaţie, criticul se preschimbă in detractor. După cum orice detractor inarmat cu probe este, in cele din urmă, un critic". Atenţie, o spune un critic temut cu două decenii in urmă, care manifesta şi el un vizibil apetit pentru negaţie, insă de cele mai multe ori susţinută cu argumente. Intre timp, acesta şi-a mutat zvâcul polemic in domeniul mai pretenţios al istoriei literaturii, culegându-şi dovezile pledoariei din publicaţii la care de obicei nu prea mai găsim timp să ajungem. Nu avem temeiuri să-l contrazicem, ci doar să adăugăm că aceste probe de multe ori pot fi măsluite, manipulate, mai ales când ne situăm pe un teren atât de predispus interpretărilor variate, cum este literatura.

Astfel pusă problema, de toată lumea huliţii "detractori ai lui Eminescu" se cer reconsideraţi. Mai intâi, cunoaşterea contextului cultural (şi nu numai) care a găzduit aceste dispute de la finele secolului al XIX-lea este esenţial in judecarea unor asemenea "cazuri". In primul rând, datorită stereotipiilor impuse prin şcoală, noi avem tendinţa de a considera că Junimea a reprezentat unica grupare culturală din acea vreme, că ea a introdus, cu mici, firave oprelişti, spiritul critic pe scena noastră literară, că a creat, aproape fără opoziţie, criterii riguroase. E drept, era nevoie de o acţiune sanitară, cum a fost cea a lui Titu Maiorescu, numai că dacă ne culegem informaţiile doar din Critice-le acestuia riscăm să-i nedreptăţim adversarii. Care erau şi ei oameni cu solidă cultură, dar poate cu un mai scăzut tonus polemic şi, in orice caz, cu o mai mică audienţă. Aşa se face că cele mai multe articole care par a-l avea drept ţintă pe Eminescu nu intenţionează decât să răspundă, cu bun-simţ chiar, "direcţiei noi" impuse de mentorul Junimii, in fruntea căruia il pusese, printr-un gest ce se voia inconoclast, pe Eminescu in proximitatea lui Alecsandri, considerat pe atunci "poetul naţional" de ambele tabere. Poetul era folosit, astfel, ca falsă ţintă, căci, prin ricoşeu, cu toţii intenţionau să-i dea o cât mai usturătoare replică lui Maiorescu. Care, la rându-i, ii sfida susţinând un tinerel cu un cert talent pe care, de altfel, Hasdeu ori ceilalţi i-l recunoşteau. In epocă, ne asigură Al. Dobrescu, articolele apărute in "Revista contimporană" nu treceau drept denigrări; astfel au fost ele interpretate mult mai târziu, când posteritatea nu a reţinut decât textele maioresciene, ingnorând senin cealaltă parte. Reputaţia pe care Eminescu a câştigat-o incă in ultimii ani din viaţă, mitul care s-a ţesut in jurul său au impins patimile până la nedreptăţirea unor oameni autentici de cultură cum sunt cei mai sus amintiţi.

Studiul iniţial şi notele, comentariile lui Alexandru Dobrescu reuşesc să demonstreze cu abilitate această ipoteză, mai plauzibilă decât simplista, poltrona clasare a unor oponenţi ai Junimii drept "detractori" ai lui Eminescu. De aceea aş fi pus cuvântul-cheie din titlu intre ghilimele: pentru a-l relativiza. In orice caz, noua antologie, bine documentată, a lui Alexandru Dobrescu se vrea un indemn la luciditate, la "revizuire", un onest exerciţiu de reevaluare a unei epoci mult mai nuanţate şi mai bogate decât ne-o arată istoriile literare ori dicţionarele.

BOGDAN CRETU (nascut la 21 ianuarie 1978, in judetul Constanta) este lector la Catedra de Literatura Romana din cadrul Facultatii de Litere, Universitatea "Al.I. Cuza" din Iasi. Doctor in filologie, cu distinctia magna cum laudae, din iulie 2006. Volume publicate: Arpegii critice. Explorari in critica si eseistica actuale (Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din Romania; Premiul pentru debut al revistei "Convorbiri literare"); Matei Visniec - un optzecist atipic (Premiul pentru debut al "Ziarului de Iasi", nominalizat la Premiul pentru debut al revistei "Romania literara"), Lecturi actuale. Pagini despre literatura romana contemporana (Premiul pentru critica al revistei "Ateneu"), Utopia negativa in literatura romana. Cronicar literar, eseist; a publicat in jur de 500 de articole in diferite reviste culturale. Semneaza prefete la numeroase volume, antologii etc. Redactor al revistei "Paradigma". Membru al Uniunii Scriitorilor din Romania si al Asociatiei pentru Literatura Generala si Comparata. Din 2006, semneaza o rubrica saptamanala in "Ziarul de Iasi". Colaborator la emisiunea "Convorbiri literare" a Radio Iasi, din 2006.

Newsletter Ziarul Financiar

Înscrie-te la newsletter-ul ZF.ro ca să primeşti zilnic informaţiile de business care contează. Ia decizii în cunoştinţă de cauză!

Principalele valute BNR - marţi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.6590
Diferență: -0,0193
Ieri: 4.6599
Azi: 4.1340
Diferență: -0,3111
Ieri: 4.1469
Azi: 5.3404
Diferență: -0,1402
Ieri: 5.3479
Azi: 4.0924
Diferență: -0,2121
Ieri: 4.1011