• Leu / EUR4.9297
  • Leu / GBP5.7419
  • Leu / USD4.6851
Ziarul de Duminică

Din nou despre Transilvania/ de Radu Constantinescu

Din nou despre Transilvania/ de Radu Constantinescu

Autor: Radu Constantinescu

14.01.2016, 23:54 92

John Paget     

Transilvania

Editura Casa Cărţii de Ştiinţă

Traducere – Teodora Cucuiet, îngrijire ediţie şi note – Vasile  Lechinţan.

A fost şi va rămâne fascinantă experienţa de a te examina, cu o obiectivitate neimplicată emoţional, în oglinda pe care altcineva ţi-o întinde în faţa propriului tău chip. Privindu-ne cu ochii altora, facem cuvenitul exerciţiu de imparţialitate, devenind, vrând-nevrând, conştienţi de calităţile şi defectele noastre. O asemenea experienţă trăieşte cititorul care parcurge paginile volumului Transilvania de John Paget, tipărit la editura clujeană Casa Cărţii de Ştiinţă.

Apărut în cadrul colecţiei Biblioteca valorilor transilvane, coordonată de acad. Ioan Aurel Pop, volumul oferă o mărturie asupra felului cum era văzută Transilvania de un occidental la mijlocul secolului al XIX - lea. Totul începe cu o poveste de dragoste... Autorul, John Paget, o cunoaşte pe văduva baronului Bánffy în timpul şederii în Italia. Cei doi să căsătoresc şi încep să cutreiere în lung şi în lat Europa, zăbovind îndelung pe teritoriul Transilvaniei. Englezul se îndrăgosteşte de aceste meleaguri, scrie o lucrare amplă cu impresiile sale de călătorie, apoi se mută definitiv aici şi moare la Câmpia Turzii, fiind înmormântat în Cimitirul Central din Cluj-Napoca.

Regiunea Transilvaniei era destul de puţin cunoscută occidentalilor în acea vreme, fiind numită de Paget „o ţărişoară ciudată”, „o ţară la marginea extremă a civilizaţiei europene”. Călătoria începe cu traversarea Tisei pe la Seghedin pentru a ajunge la Timişoara. În Banat, Paget remarcă de la bun început diversitatea etnică a zonei, „rasele”, cum le numeşte el, trăind în sate separate. În aşezările cu populaţie mixtă, în care convieţuiau două-trei etnii, scriitorul observă că diferenţele lingvistice sunt puternice, încât nici măcar vecinii nu reuşeau să se înţeleagă între ei.

Călătoria continuă la Sarmizegetusa, fapt care îi prilejuieşte evocarea războaielor daco-romane, atât din punct de vedere strict istoric, cât şi din cel al legendelor născute de-a lungul secolelor în legătură cu anumite evenimente sau personalităţi. Paget consideră că aspectul ţăranilor români din zonele vizitate de el este foarte asemănător cu cel al dacilor antici, fiind de părere că în figurile dacilor de pe Columna lui Traian se pot recunoaşte trăsăturile românilor din Transilvania.

În acest context, autorul abordează şi problema evoluţiei limbii române, fiind marcat profund de asemănarea cu limba latină şi dând chiar câteva exemple în acest sens. Bun cunoscător al limbii italiene, remarcă similitudinile cu româna şi povesteşte că adesea, atunci când nu reuşea să răspundă întrebărilor localnicilor, apela la... italiană care, cu mici schimbări de pronunţie, devenea română. Faptul că etimologia cuvântului român porneşte de la numele oraşului Roma, precum şi faptul că acest nume a fost păstrat de-a lungul secolelor, în pofida multitudinii hoardelor barbare care au trecut peste teritoriul transilvan, sugerează, în opinia sa, mândria cu care poporul român îşi revendică legătura cu Imperiul Roman.

Continuându-şi călătoria, John Paget ajunge la Cluj, fosta capitală a Transilvaniei, de care este absolut fermecat, considerându-l cel mai bine construit din Ungaria şi Transilvania, cu excepţia marilor oraşe cu populaţie majoritar germană. Înalta societate clujeană îl încântă, dar nu pleacă de aici fără a observa tensiunile existente între maghiari, pe de o parte, şi români, austrieci, germani pe de alta.

Veritabil documentar socio-economic, volumul realizează şi o amplă descriere a industriei epocii, cu accent pe exploatările miniere din domeniul aurului, argintului, al sării, plumbului şi cuprului. Sunt menţionate cu detalii surprinzătoare modalităţile de extracţie şi prelucrare, echipamentele şi tehnologiile necesare acestui proces, ca şi calităţile native ale minerilor localnici.

Cartea lui John Paget, intitulată în original „Hungary and Transylvania – with Remarks on Their Condition, Social, Political and Economical”, a apărut în 1850 în două volume, primul referindu-se la Ungaria, cel de al doilea  – la Transilvania. Editura  Casa Cărţii de Ştiinţă şi-a anunţat intenţia de a traduce şi publica şi primul volum, oferind astfel o imagine de ansamblu, obiectiv documentară, dar şi cu reale virtuţi literare, asupra unei perioade şi asupra unui teritoriu asupra cărora istoricii îşi continuă disputele.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9297
Diferență: 0,2297
Ieri:
Azi: 4.6851
Diferență: -1,1228
Ieri:
Azi: 5.7419
Diferență: 0,8536
Ieri:
Azi: 5.0142
Diferență: 0,5051
Ieri: