• Leu / EUR4.7383
  • Leu / GBP5.3832
  • Leu / USD4.2016
Ziarul de Duminică

Din Pind, spre Bucuresti



Nicolae Tanasoca este cercetator la Institutul de Studii Sud-Est Europene si profesor la Universitatea de Arte Vizuale "Nicolae Grigorescu" din Bucuresti. Explicatia faptului ca e unul dintre cei mai pasionati cercetatori romani pe probleme de balcanologie am gasit-o atunci cand am realizat confesiunile care debuteaza in acest numar: Nicolae Tanasoca este posesorul unei extraordinare ascendente aromane, care ar putea face subiectul unui roman istoric. (Marcela Gheorghiu)





Suntem aromani, as zice chiar aromani tipici, pentru ca intre inaintasii nostri nu se numara decat aromani si aromance. In termeni stiintifici vorbind, facem parte din acel grup romanic - considerat de catre cei mai multi cercetatori drept o frantura a poporului roman razletita si izolata in Balcani - al carui nucleu de maxima concentrare pare sa fi fost, in Evul Mediu, Marea Vlahie bizantina, enclava romanica in lumea greceasca, situata in muntii Pindului. De-a lungul vremurilor, din acest nucleu initial s-au desprins grupuri mai mari ori mai mici de aromani, care s-au raspandit si s-au statornicit in mai toata Peninsula Balcanica si chiar dincolo de limitele ei geografice, in primul rand in Europa Centrala si in spatiul vechii Dacii. In ce-i priveste pe stramosii mei, acestia sunt originari din localitatea pindeana Avdela, de unde proveneau, intre altii, Ioan Caragiani, membru fondator al Academiei Romane, Nusi Tulliu, autentic creator de poezie in dialectul aroman, sau Take Papahagi, cunoscutul lingvist, etnograf si dialectolog.





Cu oile peste Vardar



Pe la inceputul secolului al XIX-lea, unul dintre stramosii mamei mele, un "celnic", seful ereditar al unei "falcari", adica al unei grupari de mai multe familii inrudite de pastori aromani, pe nume Alexie Barda (zis si Badralexi), a intrat in conflict cu un oarecare Brahu, "subasi", un soi de comandant de jandarmi, aflat in serviciul vestitului dinast albanez musulman Ali Pasa din Ianina, care se razvratise impotriva sultanului si ajunsese stapan peste aproape intreaga Peninsula Balcanica. Intr-o izbucnire de manie, provocata de comportarea jignitoare a omului pasalei - iuteala la manie e, din pacate, un defect ereditar in familie -, stramosul mamei mele a dat sa-l ucida pe acel subasi, insa fara sa izbuteasca, deoarece, spune povestea, hangerul i s-a lovit de podoabele din argint care acopereau pieptul lui Brahu, protejandu-l ca o camasa de zale. In noaptea urmatoare, Badralexi a trebuit sa ia calea pribegiei, impreuna cu oamenii sai si cu turmele acestora, numarand mii de oi si de capre. A traversat toata Peninsula Balcanica si a ajuns, dupa multe peripetii, tocmai in Peninsula Calcidica, prin urmare dincolo de apa Vardarului, frontiera naturala dintre pasalacul lui Ali si zona controlata efectiv de sultan.





Calivile al Badralexi



A inceput, ceva mai tarziu, revolutia greaca antiotomana din 1821, declansata, dupa cum se stie, in Tarile Romane. Badralexi a preferat sa nu se implice in acele tulburari, de al caror deznodamant fericit se indoia. S-a tot deplasat, impreuna cu familiile si turmele lui si, in cele din urma, dupa ce s-a ispravit cu Ali Pasa iar revolutia s-a incheiat prin constituirea statului grec liber, s-a asezat cu ai lui in zona Veriei, oras stravechi, in care a predicat si Apostolul Pavel, situat la vreo suta de kilometri de Salonic, la poalele muntelui Vermion. Acolo, pe ruinele satului Selia (gr. Seli), distrus probabil de turci, a intemeiat o asezare de pastori, careia i s-a spus multa vreme, in aromana, Calivile al Badralexi (Colibele lui Badralexi) sau numai Calivile (gr. Kalyvia), desi "colibele" pastoresti devenisera intre timp case construite din piatra, iar satul avea doua biserici. Azi, localitatea, numita, in greceste, Kato Vermion (Vermionul de Jos), e o eleganta statiune de vacanta, singura, daca nu ma insel, din Grecia unde iarna se practica schiul.



In anii care au urmat, au mai venit si alte familii dinspre Pind - e cazul familiei Tanasoca din Avdela -, s-au instalat in acea zona si s-a mai intemeiat un sat aroman de pastori, Xirolivadi, tot pe vatra unui fost sat grecesc distrus de otomani. Ca si primul, el este astazi o statiune montana. Un al treilea sat de aromani din regiune, Doliani, azi Koumaria, a fost creat tarziu, prin roire, pe fosta mosie a unui bei turc, cumparata si parcelata de aromani.





Un cronicar de familie



Imprejurarile plecarii acestor aromani din Avdela si ale asezarii lor in zona Veriei sunt relatate intr-o scurta cronica de familie pe care am editat-o si comentat-o, scrisa de un nepot de fiu al lui Alexie Barda, Petre Badralexi (1837-1919). Asa cum arata, intemeiat si pe corespondenta lor, istoricul grec Evanghelos Kophos, dupa ce au facut studii superioare la Atena, Petre Badralexi si varul sau primar, Pavel Badralexi, castigati de ideologia revolutionara elena, au luat parte, in 1878, la organizarea si declansarea revoltei antiotomane a grecilor si aromanilor din Macedonia, in vederea unirii acestei regiuni istorice cu regatul liber al Greciei. Revolta esuand, cei doi veri Badralexi s-au refugiat la Atena. Lui Petre Badralexi ii placea sa scrie, drept care a asternut pe hartie, intre altele, in aromana, cu caractere latine si in grafia latinizanta practicata atunci de romani, povestea bunicului sau. Un frate al acestui Petre Badralexi, pe nume Dumitru, a fost strabunicul meu. Dumitru Badralexi a facut parte, alaturi de bunul sau prieten si coleg Gusu Papacostea-Goga (bunicul istoricului Serban Papacostea), din grupul primilor zece copii aromani recrutati de monahul atonit Averchie, alta rubedenie a noastra. Acesta i-a adus la Bucuresti in 1865, pentru a invata la scoala infiintata special pentru ei la manastirea Sfintii Apostoli din Bucuresti, potrivit programului lansat de revolutionarii de la 1848, in frunte cu Nicolae Balcescu. In virtutea acelui program, aromanii trebuiau sa fie recuperati si integrati in natiunea romana. Scopul guvernului roman era ca acesti tineri sa fie educati in tara, dupa care sa se intoarca acasa si sa intemeieze scoli romanesti, menite sa "redestepte" constiinta nationala romaneasca a aromanilor. Revenit in Macedonia, strabunicul, numit cu o vorba turceasca afendi (domnul) de catre nepoti, a intemeiat una dintre primele scoli romanesti de acolo.





In umbra scolii romanesti



Miscarea de redesteptare nationala a romanilor din Balcani, pornita de la Bucuresti, s-a dezvoltat sub protectia Imperiului Otoman, cu care Romania intretinea bune relatii dupa ce-si dobandise independenta, si a starnit aprige conflicte cu ceilalti balcanici, decisi sa-i asimileze pe aromani. Aromanii din spatiul cultural grecesc s-au impartit in doua tabere: aromani romanizanti si aromani grecizanti. Ambele orientari au fost reprezentate in familia mea. De pilda, bunica mea paterna, Teofania, casatorita cu un invatator aroman romanizant, Apostol Tanasoca, era fiica unui aroman, Gogu Grebenitu, care participase la amintita revolta din Macedonia, din 1878, si se refugiase, dupa esecul acesteia, in regatul grec, stabilindu-se la Lamia. Nascuta in Grecia libera, "mama mare" se simtea grecoaica: urmase scoala greceasca, iubea Grecia si cultura greceasca, iar dialectul aroman l-a invatat numai pentru ca tatal ei tinuse mortis sa o marite cu un aroman din Veria, de unde era si el originar. Pe nepoti ne-ar fi imbracat numai in albastru si alb, culorile nationale ale Eladei. Era, ca toti grecii, profund devotata ortodoxiei rasaritene, citea cu placere, in versiuni neogrecesti, procurate de la Atena, pe Ioan Gura de Aur si Vasile cel Mare, avea strana ei la Biserica Amzei, de unde nu lipsea niciodata duminicile, cunostea perfect ritualul si reprosa preotilor cand "scurtau slujba", tinea toate posturile si ne obliga sa le tinem, dar avea un mare respect pentru romano-catolici, pe care-i socotea "mai seriosi". Coresponda, de preferinta in greceste, cu fiul ei cel mare, iar cu fiica ei vorbea adesea in aceasta limba. Descendentii fratilor bunicii traiesc si azi in Grecia, la Atena, Lamia si Stilida. Nu cunosc nici limba romana, nici dialectul aroman. Desi isi recunosc originea vlaha, se socotesc elini curati si nu vor sa auda de inrudirea cu romanii, pentru care, altminteri, au cele mai bune sentimente.

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7383
Diferență: -0,1433
Ieri: 4.7451
Azi: 4.2016
Diferență: -0,1995
Ieri: 4.2100
Azi: 5.3832
Diferență: -0,3923
Ieri: 5.4044
Azi: 4.1734
Diferență: -0,0216
Ieri: 4.1743