Ziarul de Duminică

Din secretele rascoalelor Romaniei moderne (I): Dedesubturile rascoalei din 1888

27.03.2001, 00:00 449



In primavara anului 1888, un grup politic radical din cadrul Opozitiei unite a provocat jur-imprejurul Capitalei o rascoala, cu scopul de a rasturna guvernarea liberala.

Pentru a-si asigura succesul, conspiratorii au apelat la ajutorul Consulatului Rusiei la Bucuresti. Dupa ce fusesera surprinsi de Politia Romana in mijlocul manifestatiilor antiguvernamentale din Capitala, agentii rusi au organizat rascularea satelor prin intermediul unor instigatori calificati.

Centrele de rascoala au fost identificate in localitatile cu populatie majoritar bulgareasca, folosita de mult timp ca masa logistica pentru actiunile Rusiei in Bulgaria.

Evenimentele agitate ale celor trei ani importanti din istoria Romaniei (1886, 1887 si 1888) sunt legate de activitatea secreta in slujba tentativei Romaniei si Bulgariei de a se desprinde decisiv din sfera de influenta a Rusiei.

In acest program, cele doua state, infratite si prin prietenia dintre Carol I si Alexandru de Battenberg, au fost puternic sprijinite de Germania, Austria si Anglia. Franta a fost de partea Rusiei, simptom al pierderii influentei sale traditionale in tara noastra.

Avem obligatia de a inscrie in Istoria Romaniei anul 1886, in care a fost pregatita in detaliu unirea Romaniei cu Bulgaria sub sceptrul lui Carol I, in forma unei monarhii dualiste de tip austro-ungar. Romanii urmau sa ocupe principalele ministere de forta.

Intreaga presa bulgara, mari personalitati culturale si politice din tara vecina, numerosi cetateni de la sudul Dunarii au pledat entuziast pentru aceasta unire, care ar fi rupt ireparabil coloana vertebrala a influentei rusesti in Balcani.

Existenta unui astfel de stat-tampon, un stat mare, care ar fi controlat tot malul estic al Marii Negre, formatiunile statale iugoslave si conservarea Greciei in sfera de influenta occidentala ar fi impiedicat probabil declansarea primului razboi mondial. Pentru a nu exista dubii asupra acestei perspective, sa incercam reconstituirea cronologiei unor evenimente legate intre ele prin aceeasi problematica geopolitica din Balcani:

1. Miscarea de independenta a printului Alexandru de Battenberg si orientarea sa politica spre Occident, in special spre Anglia, duce la slabirea controlului rusesc in Bulgaria. Intre 1885 si 1887, o serie de inalti functionari si militari rusi este indepartata sau gonita din pozitiile de control politic si administrativ pe care le detinea, ca extensie abuziva a protocoalelor Congresului de la Berlin.

2. In iunie 1886, Alexandru de Battenberg ii propune lui Carol I unirea Bulgariei cu Romania intr-o federatie cu guverne separate, dar cu comanda militara unica in caz de razboi.

3. La 9 august 1886, din ordinul Rusiei, ofiterii instructori rusi reusesc sa puna in miscare regimentul de infanterie de la Kiustendil si, impreuna cu elevii scolii de cadeti din Sofia, incercuiesc palatul printului de Battenberg. La fel ca la Bucuresti in 11 februarie 1866, trei ofiteri patrund in dormitorul printului si il silesc sa abdice, sub amenintarea armelor. Printul este dus impreuna cu o mica suita la Reni, in Basarabia.

3. O saptamana mai tarziu, presedintele Parlamentului bulgar, atefan Stambulov, declanseaza o contralovitura de stat, inlatura guvernul filorus si il cheama pe Alexandru de Battenberg inapoi.

4. Eliberat sub presiunea Angliei, printul soseste in 17 august la Bucuresti, unde, mai mult ostentativ decat oficial, este intampinat de primul-ministru, de membri ai guvernului si i se face o manifestare de mare simpatie.

5. La 4 septembrie 1886, are loc atentatul asupra lui Ion C. Bratianu. Familia primului-ministru si prietenii politici apropiati considera atentatul - credem noi, pe buna dreptate - ca fiind de inspiratie ruseasca; cert e ca toate atentatele asupra lui Bratianu s-au intamplat la scurt timp dupa ce acesta a produs Rusiei mari prejudicii internationale.

6. A doua zi, pe 5 septembrie, Bratianu reuseste sa impiedice devastarea legatiei Rusiei din Bucuresti; multimea furioasa ataca si devasteaza redactiile ziarelor considerate agenturi rusesti; la redactia ziarului Epoca, jurnalistul Constantin Bacalbasa este agresat si acuzat cu urmatoarele cuvinte: "Esti un spion rus! Esti o canalie vanduta strainului! Intr-o tara libera, unde puteti vorbi si scrie tot ce va trece prin cap, unde libertatea deplina domneste, recurgeti la asasinate, la cutit! Sunteti mizerabili vanduti strainului!".

7. In noiembrie 1886, Rusia rupe relatiile diplomatice cu Bulgaria; ele nu vor fi reluate decat dupa 10 ani, in 1896!

8. Intre octombrie 1886 si mai 1887, regentul Bulgariei, atefan Stambulov, poarta tratative metodice cu Guvernul roman la Ruse, Giurgiu si Bucuresti, pentru unirea confederativa a Bulgariei cu Romania sub sceptrul lui Carol I, de data aceasta cu guvern unic.

9. In martie 1887, omul de legatura intre guvernele Romaniei si Bulgariei, Mantov, prefect de Rusciuk, este tinta unui atentat venit din partea a doi bulgari filorusi, dovediti de serviciul secret roman ca fiind in legatura cu legatia Rusiei la Bucuresti.

10. Zamfir C. Arbore, cunoscutul luptator basarabean si ofiter de contrainformatii al Armatei Romaniei, reuseste sa penetreze informativ legatia Rusiei la Bucuresti si, prin intermediul unor agenti basarabeni si rusi, intra in posesia corespondentei secrete a ministrului Rusiei in Romania, Mihail Al. Hitrovo, cu Moscova; intr-o serie de articole din ziarul Telegraful, Arbore demasca activitatea de spionaj a Rusiei pe teritoriul Romaniei, cu nume, adrese, sume incasate; in baza acestor revelatii, Marile Puteri cer explicatii pe cale diplomatica Rusiei, care dezminte, dar influenta sa in Balcani este in pragul prabusirii catastrofale.

11. La 10/22 iunie 1887, Rusia notifica Romaniei amenintarea cu ruperea legaturilor diplomatice; Carol I cunostea deja instructiunile primite de la Moscova de Hitrovo, pentru procedura de rupere a relatiilor diplomatice, din corespondenta secreta capturata; este interesant ca Rusia intelegea sa-si pastreze legaturile in Romania prin intermediul Frantei, singura aliata impotriva scoaterii sale din Balcani.

12. Dupa consultarea Germaniei si Austriei, care fusesera avizate ca Rusia va interveni militar in Romania si Bulgaria, Carol I ii comunica tarului Rusiei, la 15 iunie 1887, ca nu va accepta coroana monarhiei dualiste romano-bulgare fara acordul sau; cum acest lucru era imposibil, iar Marile Puteri nu doreau un nou razboi european in problema orientala, proiectul unirii cade.

14. La 25 iunie/7 iulie 1887, Ferdinand de Coburg-Saxa este ales print al Bulgariei, ca solutie de rezolvare a crizei, gasita insa tot de puterile germanice.

15. In noiembrie 1887, cu prelungire in ianuarie 1888, izbucneste pe neasteptate la Bucuresti un scandal de coruptie la Ministerul de Razboi, legat de materialele importate si folosite la sistemul de fortificatii al Romaniei; un oarecare capitan Dimancea se trezeste peste noapte in posesia unor documente compromitatoare pentru o serie de ofiteri corupti din Armata; ele sunt date imediat publicitatii, declansand scandalul; cativa politicieni ai Opozitiei unite, aflati in contact cu legatia rusa, cer Guvernului publicarea documentelor Ministerului de Razboi; constient de jocul la care este supus, Ion C. Bratianu refuza sa dezvaluie secrete de stat de importanta strategica.

16. In ziua de 25 aprilie/7 mai 1888 are loc un atentat asupra regelui Carol I. Sergentul din garda comunala Preda Fantanaru, fost detinut pentru crima, "a venit pana la hotelul Metropol, unde a coborat din trasura. Era imbracat intr-un elegant costum taranesc din Olt. Avea o pusca Lefaucheux calibrul 20. La perchezitie s-au mai gasit un revolver, un stilet si un box american. Dupa ce a coborat din trasura, s-a postat in fata magazinului Nacu Mincovici - ceaprazaria militara pe vremuri - si a asteptat; cand a vazut pe rege in cabinetul sau de lucru, a tras 2 focuri in fereastra". Carol a scapat nevatamat. Conform versiunii lui Constantin Bacalbasa, Fantanaru si-a motivat atentatul prin aceea ca regele "este cauza tuturor suferintelor taranilor". La ancheta, el a declarat: "Neamtu' a pus ca sa impuste pe tarani, iar eu am voit sa omor pe neamtu".

Analiza acestor evenimente atat de importante, despre care manualele noastre de istorie nu spun nimic, ne conduce direct la concluzii intalnite si in alte situatii asemanatoare.

Rusia a fost implicata intens in viata politica din Romania, cel putin incepand cu Tudor Vladimirescu, incercand pe de o parte sa constituie pe teritoriul nostru o baza de actiune pentru tot sud-estul european, iar pe de alta parte sa atraga statul in sfera ei de influenta.

Legatura sa cu diferiti colaboratori romani s-a construit pe doua axe: una folosea nemultumirile opozantilor politici pentru a le crea sentimentul ca au un sprijin in Rusia; a doua specula naivitatea si prostia acestora in scopurile de dominatie ale Rusiei.

De aceea, dincolo de numeroasele dovezi ale colaborarii intre grupul radical roman si agentura ruseasca - depozite, locuri de intalnire, sprijin material si financiar - menite a-l rasturna pe Ion C. Bratianu, dezvoltarea spre Dunare a rascoalei demonstreaza ca Rusia isi urmarea propriul scop de destabilizare a Romaniei, conjugata cu destabilizarea Bulgariei.

Tradatori s-au gasit mereu printre romani, dar, o data cu venirea la putere a lui Ionel I.C. Bratianu, care le va face rusilor cele mai cumplite necazuri, si o data cu intarirea institutiilor statului, posibilitatea de a influenta politica Romaniei s-a redus la cativa spioni - e adevarat, bine plasati -, la presa de stanga, la minoritarii comunizati si la caraghiosul Partid Comunist din Romania. (Va urma)



Acest material apare in Ziarul de Duminica, Suplimentul cultural al Ziarului Financiar

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO