Ziarul de Duminică

Dinastiile luxului (I)

Dinastiile luxului (I)

Autor: Yann Kerlau

03.08.2012, 00:05 277

Vuitton, Chanel, Hermès, Gucci... Nume care te fac să visezi, care evocă luxul, prestigiul, frumuseţea. Dar cine le cunoaşte istoria? Creatorii acestor dinastii ale modei au pornit deseori de la nimic, de la o sărăcie crâncenă. În spatele fiecărui asemenea nume se ascunde un trecut zbuciumat, evoluţii, căderi, uneori dispariţia temporară. Giuvaergii, marochinieri, producători de haine, pantofi sau bagaje, constructori de maşini, toţi au reuşit să-şi facă numele cunoscut în lumea întreagă, în descursul câtorva decenii. În această carte veţi citi despre istoria a şapte asemenea dinastii, printre cele mai celebre. Istoria acestor creatori, de la naşterea mărcii până în anii de glorie, trecând prin dramele şi dificultăţile intrării pe piaţa mondială, este semănată cu obstacole şi războaie câştigate. În acelaşi timp, este vorba de o istorie sui-generis a secolului XX, în care au triumfat aparenţele şi semnele exterioare ale succesului.

Yann Kerlau a fost avocat la New York, înainte să lucreze timp de mai mult de cinsprezece ani în domeniul luxului şi al cosmeticii, în special pentru firmele Gucci şi Yves Saint-Laurent. În 2008 a fost numit directorul general delegat al Grupului Gucci.

Fascinat de personalitatea lui Cromwell, i-a consacrat în 1989 o biografie, apărută la editura Perrin: Cromwell, la morale des seigneurs (Cromwell, morala stăpânilor). În 1990 a publicat un eseu, Les Aga Khans (Hanii Aga), o sagă a conducătorilor spirituali ismailiţi, care a fost reeditată în 2004. Primul său roman, L'echiquier de lareine (Eşichierul reginei), a apărut la editura Plon în 2010; este o carte centrată pe personajul uimitor care a fost regina Christine a Suediei. După ce a scris Dinastiile luxului, Yann Kerlau s-a dedicat în întregime scrisului.

De-a lungul ultimilor patruzeci de ani, lumea luxului a suferit modificări radicale care au bulversat în totalitate peisajul internaţional al acestui sector.

În cimitirul mărcilor de modă, defuncţii nu se numără cu zecile, ci în grupuri de câte cincizeci. Iată câteva exemple la întâmplare: Montana, Grès, Schiaparelli, Philippe Venet, Per Spook, Jean Louis Scherrer, Patou şi câte alte mărci a căror supravieţuire depinde doar de hazardul tranzacţiilor bursiere efectuate de oameni de afaceri mai mult sau mai puţin avizaţi.

Dacă sectorul modei şi-a trăit anii de glorie înainte şi după cel de-al doilea război mondial, ultimii douăzeci de ani ai secolului trecut au fost cei ai marilor mutaţii capitaliste din domeniul luxului.

Una câte una, familiile care au ţinut frâiele afacerilor de lux încă de la începuturile lor, le-au abandonat, fie de bună voie, fie, cel mai adesea, din imprudenţă, seduse de ocaziile care le-au fost prezentate de oameni de afaceri mai mult sau mai puţin bine intenţionaţi. Să iasă din scenă casele Guerlain, Gucci, Cartier şi bineveniţi fie oamenii de afaceri! Când totuşi aceste afaceri au supravieţuit, este interesant de văzut cum au reuşit ele să treacă hopul şi ce-au devenit.

Cum se pot administra cu succes afacerile de familie care până la răscumpărarea lor trăiau într-o completă autarhie? Trebuie să facem tabula rasa din trecut sau, dimpotrivă, să construim viitorul păşind pe urmele predecesorilor?

Trei criterii m-au ghidat în alegerea mărcilor care, deşi la început au fost doar afaceri de familie, şi-au pierdut identitatea la debutul secolului al XXI-lea: perenitatea lor în lumea de azi; vechimea lor istorică, neluându-le în consideraţie pe cele care nu au reuşit să rămână în frunte mai mult de două generaţii; meseriile: la întemeierea fiecărei dinastii, se află într-adevăr o meserie sau o îndemânare deosebită - giuvaergeria pentru Cartier, croitoria pentru Chanel, cizmăria pentru Ferragamo, marochinăria pentru Gucci, articolele de voiaj pentru Vuitton, autoturismul pentru Rolls-Royce.

Singura excepţie de la aceste trei criterii o reprezintă marca Rolls-Royce care, prin notorietatea sa mondială, merita să i se consacre un capitol din această istorie a dinastiilor luxului, chiar dacă, în sensul etimologic al cuvântului, aceasta nu a constituit o dinastie.

Din aceste şapte dinastii - excepţie face cazul mărcii Rolls-Royce - numai trei au rămas strict afaceri de familie: Chanel, Ferragamo şi Hermès. Pe o piaţă mondială a luxului de 135 de miliarde de euro, ele reprezintă nişte reuşite spectaculoase. Până în prezent, toate trei au reuşit să reziste provocărilor gălăgioase ale oamenilor de afaceri precum şi tentaţiilor bursiere.

Celelalte, fie că au luat fiinţă în Italia sau în Franţa, au devenit de-a lungul timpului adevărate modele de dezvoltare, de diversificare şi de management sănătos. Exemplaritatea reuşitei lor pe pieţele internaţionale serveşte drept pildă tuturor mărcilor care visează să le semene. Cedând obiceiului riscant de diversificare a afacerii, fiecare a încercat, cu mai mult sau mai puţin succes, să-şi lărgească domeniul iniţial de acţiune, fără să-şi uite totuşi niciodată meseria de suflet.

Astăzi, luxul, afectat de criza economică mondială din 2008-2010, mai este încă o valoare refugiu sau va fi obligat să-şi vadă limitele şi beneficiile mult erodate? Va dispărea el sau din contră, datorită formidabilelor pieţe care sunt India şi China, va cunoaşte noi perspective de dezvoltare? Va mai fi el creat în continuare în Europa şi consumat peste tot în lume sau Asia va deveni cel mai mare atelier din lume şi totodată cel mai mare consumator de lux planetar?

Progresul lent al dinastiilor care, pas cu pas, au ştiut să pună pe picioare în Europa cele mai frumoase afaceri ale lumii nu ne face doar să visăm. Ne îndeamnă să reflectăm la motivele care au stat la baza succesului sau eşecului mărcilor. Artizanilor, creatorilor acestor giuvaeruri de excepţie le revine sarcina grea de a concepe şi apoi de a perpetua o tradiţie. Moda, care este în acelaşi tip un duşman şi un aliat, sancţionează an după an creaţiile: unele dintre ele vor fi uitate, iar altele vor intra în catalogul succeselor imemoriale în care fiecare visează să-şi aibă locul.

Lectura istoriei fiecăreia dintre aceste dinastii scoate în evidenţă un punct comun tuturor celor şapte: perseverenţa le este înscrisă în gene. Ea este motorul care le face să supravieţuiască tuturor vicisitudinilor şi le conferă locul de lideri incontestabili. Ele trebuie să se arate demne şi să se menţină în top.

Din volumul cu acelaşi titlu în pregătire la Editura Philobia. Traducere de Magdalena Drăguşin, Diana Coste, Corina Ceclan, Renata Ungureanu, Simona Ungureanu.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO