• Leu / EUR4.8806
  • Leu / GBP5.7514
  • Leu / USD4.8447
Ziarul de Duminică

Dispariţia coloşilor industriali/ de Alex Dima

Dispariţia coloşilor industriali/ de Alex Dima

Dispariţia coloşilor industriali

Autor: Alex Dima

02.12.2010, 23:33 1017
Miide hectare de ruine, moloz si colturi de cladiri abandonate. Suntputinele dovezi ca Romania a avut o industrie inainte de 1990.Considerate neperformante si mari consumatoare de resurse,combinatele si intreprinderile noastre au ajuns la fier vechi.Intr-o tara cu infrastructura feroviara la pamant, in caretrenurile circula cu viteza melcului, ne-am permis sa inchidemcombinatul de sine de cale ferata de la Calarasi. 2 miliarde dedolari investite chiar inainte de Revolutie in cea mai nouatehnologie s-au pierdut intr-o afacere incalcita.

Dupa 1990,ne-am batut joc de o industrie de miliarde de dolari. Toti mariicolosi, alta data mandria economiei romanesti, au fost culcati lapamant. Unde nu a fost dezinteres, si-au facut loc furtul, coruptiasi privatizarile prin metode paguboase. Fabricile noastre au fostconsiderate de cei care au preluat pe rand puterea doar nistemormane de fier vechi si tratate ca atare.
In urma cu 60 de aniromanii se laudau cu timpii record in care puneau pe picioare oindustrie. In contemporaneitate, romanii bat din nou recorduri. Dedata aceasta se lauda cu timpii record in care reusesc sa-si culceindustria la pamant. In urma acestor recorduri raman imaginiapocaliptice. Imagini pentru care inca nu s-au inventat cuvinte."Prapad, jaf, ruina, dezastru" sunt prea putin. Printre acesteruine mergi cu sentimentul dezolant ca te afli in tara nimanui,intr-un loc in care poti sa distrugi si sa furi orice. Nu trebuiesa cauti mult. Astfel de imagini gasesti peste tot in Romania. Inultimii 20 ani, aproape toata industria a fost pusa la paman:fabrici, uzine, centre de cercetare, combinate, locuri pe carenimeni nu a fost in stare sa le mentina in picioare.
Combinatul Siderurgic"Victoria" Calan a fost demult infrant. Cristi este unul dintresutele de "talibani" care scomonesc printre ruine. Asa au fostporecliti cautatorii de fier vechi. Talibanii nu fura ci facecologizare printre ruinele ramase in urma firmelor specializate indemolari. De ani de zile, aici doar se distruge. In 1869 s-ainceput constructia primului furnal la Calan. 2 ani mai tarziu erapus in functiune. Cladirea pe care o vedem aici face parte dinconstructiile din acea perioada. Ar trebui trecuta in patrimoniulnational. Acolo sus cineva aduna caramizi. Nu se stie cat va mairamane in picioare. In 1916 la Calan erau angajati 1.116 oameni. Lainceputul anilor 90, aici lucrau peste 6 mii de oameni, produceaufonta. Combiantul se intinde pe o suprafata de mai bine de 200 dehectare. In 1998, a fost scos la privatizare si divizat in 12societati. Rand pe rand au intrat in faliment. Primarul Calanuluispune ca nu a putut decat sa asiste: "A fost o treabainspaimantatoare… jaf… jaf cu cartile pe masa, frate." Austrieci,nemti, sauditi, sarbi, turci, romani. Toti au venit aici cupromisiunea ca vor salva combinatul. Ii interesa insa doar fierulvechi.
Din colosul"Victoria" mai functioneaza doar doua societati cu nici 70 deangajati. Am intrat intr-una din cele trei hale ramase in picioarecu directorul societatii si liderul sindical. In toata hala, unsingur muncitor asistat de o doamna.
Utilajele din halasunt mana cereasca pentru hotii de fier vechi asa ca hala e tottimpul sub asediu. Muncitorii au captusit geamurile cu table.Centrul de fier vechi e chiar in incinta combinatului! Centrele defier vechi au prosperat si inca mai prospera in zona.
Nimic diferit laCalarasi. Combinatul de la Calarasi a fost construit pe o suprafatade 700 de ha. Pe 500 nu mai e nimic. Maldare de beton, fiarecontorsionate si caini care urla a pustiu. Combinatul de laCalarasi a fost visul lui Ceausescu. Aproape 2 miliarde de dolaris-au investit aici inainte de revolutie pentru a produce sina decale ferata. In 1989, 90 la suta din combinat era finalizat. Dar afost pur si simplu devorat.
"Din pacate - spunefostul prim-ministru Peter Roman - erau foarte multi colosi dinacestia care nu aveau nici o justificare economica. Erau completabsurd. Calarasul a fost o investitie absurda. Noi nu aveam nici unfel de resurse. Trebuia sa le aducem de peste mari si tari pentru aproduce otel care apoi sa fie exportat. Unde? Era deja un surplusla vremea respectiva in URSS."
La inceputul anilor90, Combinatul Siderca, a inceput sa acumeleze datorii uriase. Cutoate acestea, statul a continuat sa investeasca in el: 65 demilioane de dolari pentru productia de cale ferata. Cum CFR-ulintra si el in declin, combinatul nu a mai avut clienti. In 1999Siderca intra in lichidare. Inchis, combinatul manca 8 miliarde delei vechi pe luna doar pentru intretinere. Asa ca se trece laprivatizare. Incepe o afacere incalcita, cu legaturi in fostasecuritate, afaceri externe si multe milioane de euro. Parteafunctionala a combinatului este vanduta in 2003 cu mare pompa uneifirme din Italia cu aproape 20 de milioane de dolari. Presa vremiireclama atunci faptul ca a fost o afacere paguboasa pentru stat,pretul obtinut fiind mult mai mic decat valoarea activelor vandute.Tot ce a ramas neprivatizat a fost taiat si trimis al fier vechi."Prima executare facuta chiar de firma Lemtrans, a lui ConstantinBercaru, a fost depozitul de utilaje - declara Georgeta Carjila,contabil Siderca. Utilaje, parti de instalatii, colete, noi noute,aduse de afara, in folie, urmau sa fie instalate. N-au mai ajunspentru ca asa cum erau ele au fost puse pe trailere si duse la fiervechi. Si stiti care mai e ciudatenia… pentru ca la vremearespectiva, fierul vechi neprocesat, adica bucata mare se vindeaintre 170-190 de dolari pe tona. Ciudatenia este este ca la primamana cand il luau il duceau la 40 de dolari pe tona. De ce? Ca saspuna ca a recuperat foarte putin de aici. Imparteala se facea laurmatoarea vanzare… E o intreaga inginerie financiara, tarziu ne-amdezmeticit."
Cum a ajunsConstantin Bercaru, fost ofiter de securitate, sa taie la Calarasi?Geomin a livrat carbune la Siderca. In anii 80, Geomin a instalatin China echipamente si utilaje. In contul datoriei, chinezii ne-audat carbune, care a ajuns la Siderca, iar Siderca avea acum odatorie la Geomin. In schema, intervine Constantin Bercaru, celcare a pus o vorba buna pentru aducerea carbunelui la Calarasi.Bercaru a preluat creanta de la Geomin, infiinteaza Lemtrans si seangajeaza sa recupereze datoria de la Siderca. In 2002, TribunalulCalarasi da castig de cauza firmei lui Bercaru, iar Siderca estesomata sa achite datoria: 10 milioane de dolari plus o dabanda,acumulata in 4 ani, de 22 de milioane de dolari. Cum Siderca nu arede unde sa dea banii, Bercaru preia combinatul si incepe sa taie.Cladiri intregi au fost puse la pamant. Si din furnal, un colos desute de tone, s-a taiat.
Constantin Bercarusustine ca a investit tot ce a scos din fierul vechi incombinat.
In 2006, prin altordin judecatoresc se intrerupe executarea facuta de Lemtrans incombinat. Reprezentantii Siderca spun ca de fapt, datoriacombinatului catre Geomin era nu de 10 milioane de dolari, ci dedoar 50 de mii de dolari - un comision pentru livrarea carbunelui,restul banilor fiind datorie la stat.
In multe documenteoficiale se arata acest lucru si faptul ca decizia tribunaluiCalarasi din 2002, prin care s-a executat Siderca a fost ilegala,iar fierul s-a vandut la preturi derizorii. Constantin Bercaru siGeomin, aflat un etaj mai jos, sub firma lui Bercaru, sustin cuacte ca tot ce au facut la Siderca este legal. Mai mult, Bercarul-a dat in judecata pe fostul premier, Adrian Nastase pentru abuzin serviciu. Bercaru il acuza pe Nastase in 2006 ca a vandut parteafunctionala a combinatului cu doar un sfert din pretul real. Ininstanta, dosarul a primit neinceperea urmaririi penale.
Falimentarea acestor colosi a avut efecte devastatoare asupraRomaniei. Zeci de orase care traiau inainte de 1990 de pe urma uneisingure industrii au ramas inghetate in timp. Unii localnici auplecat in strainatate, altii ingroasa si acum numarul asistatilorsociali. Puteau fi salvate aceste combinate? Cum ar fi aratatRomania astazi, pe timp de criza, daca ar fi avut o industrie caresa produca?
In 1989, in Brasoviesea de pe banda un tractor la fiecare 9 minute. In uzina munceau25 de mii de angajati. Cativa ani mai tarziu, abia daca se maiproduceau 10 bucati pe luna, iar datoriile erau colosale. Din marcaUTB nu a mai ramas nimic, nici macar titlul de mandrie. Majoritateahalelor au fost puse la pamant si vandute la fier vechi, alteleurmeaza. Iar in locul tractorului se va construi un cartierrezidential cu peste 6 mii de apartamente si 200 de magazine.Fabrica s-a inchis in 2007.
La inceputul anilor90 uzina acumuleaza datorii uriase catre diversi furnizori. In locsa gaseasca solutii, politicienii de la Bucuresti, aceiasi pe careii avem si astazi, se certau intre ei si blocau sedintele deguvern. Uzina producea doar 8 tractoare pe luna si avea datorii depeste 2 sute de milioane de euro. Muncitorii stau mai mult instrada decat in fabrica.
In anii 80, aicilucrau parte dintre cei mai buni ingineri din tara. Laboratorul decercetare al fabricii zace in parasire. Probabil ca in alte tari,astfel de locuri ar fi fost conservate pana cand se gasea osolutie.
Reteta dezastruluidin industria romaneasca a fost aceeasi peste tot: s-au acumulatdatorii uriase, multi angajati, a disparut piata de desfacere,materie prima scumpa, directori numiti pe criterii politice. Inanii 90 nimeni nu a gandit la rece ce se poate face cu acesticolosi primiti mostenire.
Vinovati sunt multi,in primul rand politicienii. Aici se vede incompetenta si, de cenu, interesul de a pune pe butuci industria unei tari. Au reusit.Acum nimeni nu-si mai asuma raspunderea pentru ce a ramas in urmalor. "De cand e lumea si pamantul asa este, spune Petre Roman: candesti condus de oameni cinstiti si capabili se face treaba, cand nu,tara se prabuseste. Asta e tot. Faceti parte din categoria asta…Spunand lucrurile astea nu inseamna ca ma scot din ecuatia asta,dar nu ma bagati in ecuatia hotiei, jafului si a lichidarii pentruca nu am fost niciodata.'"
In imaginile acelorvremuri pe scena apar: Traian Basescu, Calin Popescu Tariceanu,Adrian Nastase, Gabriel Oprea si multi altii, politicieni carecautau si inca mai cauta solutii pentru noi toti. "Ceea ce eitrebuiau sa salveze - spune Valentin Ionescu, fost ministru alprivatizarii, nu era neaparat zecile de hectare care erau acolo. Nuasta era important, ci trebuia sa salveze inginerii care erau acolosi care pot regenera industria de tractoare in localitatearespectiva. Deci nici asta nu i-a interesat."
Romania a exportattractoare in peste 50 de tari, tractoarele ajungeau la Constanta intrenuri. Tunelul Palas portul Constanta a fost construit in doar 4ani dar atentie intre 1986 si 1900. Ce s-a construit in aceaperioada noi nu suntem in stare sa reparam de mai bine de 20 deani. Ploua in tot tunelul, sunt infiltratii si au ramas doar capetede traversa acoperite cu bolovani. Din 1992 trenurile nu mai trecpe aici, iar la tunel se ajunge cu greu, printre gunoaie. Zona eparasita, si la orice cutremur se poate prabusi. Deasupra, laiesirea din tunel, o alta zona lasa de izbeliste.
Chiar la iesirea dintunel, deasupra tunelului, este Oil Terminal. Din 100 si ceva dehectare, 40 zac in parasire. Sunt multe bazine, rezervoare depetrol care sunt parasite, abndonate, iar poluarea este la eaacasa. Oil Terminal este societate a statului. Rezervoarele decombustibil sunt amplasate chiar in centrul Constantei.
Undeva la 2 metri siceva exista niste pungi de petrol. E foarte complicat sa extragi opunga de produs petrolier din sol, costa in jur de 75 de milioanede euro. Bani care deocamdata nu exista. Primaria poate accesafonduri pentru ecologizare, dar de ani buni doar se cearta cu sefiidepozitului pe teren.
Mergem la Calan. Orasmonoindustrial, Calanul a murit dupa inchiderea combinatului. Miide oamani au ramas someri. In plina zi, toata lumea e acasa.Traiesc in conditii mizerabile, fara curent, in case pline demucegai. Oamenii de aici par desprinsi dintr-o alta lume, o altacivilizatie. Doar ciorchinii de antene sunt dovada secolului incare traim. In rest nimic. Doar mizerie si afise electorale carepromit "echipe de excelenta". Calanul e numit de localnici"orasuldormitor". Multi vin aici doar sa doarma. La Calan si acum se taie"organizat". Pe aici au trecut multe firme. Toate au lasat in urmaun dezastru.
Intre 1990 si 1996statul a investit aici 20 de milioane de dolari. Aici a fost o halade turnatorie in care s-a demarat o investitie de realizare atuburuilor. Si cat a functionat? N-a functionat deloc. Societateain intrat in insolventa, lichidare si s-a valorificat. Statul abagat 20 de milioane de dolari si a vandut pe un milionjumatate…
Uzina Republica.Infiintata in 1938 de Nicolae Malaxa, Republica a exportat teava intoata lumea. Dupa '90 a intrat in declin. Angajatii au iesit demulte ori in starda sa strige: hotii! Acum, la Republica au ramasdoar hotii…de fier vechi. Mai nou au trecut la taiereaacoperisului.
Constantin Dobre,fost lider sindical, este ultimul angajat al Republicii. A avut9.500 de colegi. "Sectia fost dezafecatata. Toate echipamentele aufost vandute indienilor din Bombei. Din 2012 va produce acolo.Statul roman nu a mai avut nevoie de aceasta fabrica, au lasat-o inparagina. Practic indienii au venit si au luat utilajele. Au dat7,2 mil de euro. Pe toate utilajele de la Republica."
Si Republica a fostprivatizata. In 2003 a fost vanduta unor rusi care au uitat sa-iplateasca pe angajati. Au fost la un pas de linsare. Dupa ce auvandut o parte din uzina la fier vechi, rusii au plecat, iar uzinaa intrat in faliment.
Terenul Republiciieste scos acum la vanzare. Chiar daca se va vinde, nu vor fiacoperite datoriile.
In plus, milioane deeuro va costa si ecologizarea zonei. Tot pamantul e imbibat cudiverse substante.
De ecologizareacombinatului Calan s-a ocupat acum cativa ani o firmaromano-austriaca sau mai bine zis ar fi trebuit sa se ocupe, pentruca au luat doar fierul vechi. Au ramas maldare de moloz nemiscatedin loc. In zona in care a functionat cocseria, mirosul de benzensi de gudron iti muta nasul din loc. Mai mult, dupa ce stai catevaore aici simti si un gust dulce-amarui. Localnici spun ca acestaeste gustul ortravurilor… Hal de ecologizare!
In anii 60 romanii selaudau cu productia de otel de la Hunedoara. Aici era unul dintrecele mai mari furnale din Europa. Constructiile de pe 138 dehectare sunt acum puse la pamant. Edilii locului spun ca au inceputecologizarea. Maldare de moloz, bucati din foste cladiri siexcavoatoare...
Si SiderurgicaHunedoara are o poveste trista. Mai bine de jumatate din oras esteocupata de combinat, iar mai toti locuitorii au fost legati deindustria de aici. Pana in 1999, combinatul a acumulat datoriienorme. Director in acea perioada era Gheorghe Pogea. Viitorministru de finante in guvernul Boc… Sub conducerea lui s-a opritfluxul tehnologic, iar societatea a fost divizata. Petru Vaideseste lider sindical. Isi aminteste cum la sfarsitul anilor 90 maitoti angajatii cereau sa plece acasa. Hunedoara are una dintre celemai mari rate de somaj din tara. Pe oricine intrebi este legat decombinat. In cele din urma combinatul a fost cumparat de indieniide la Mittal. Si despre aceasta afacere, multi au spus la vremearespectiva ca a fost paguboasa pentru statul roman. Un intreg colosintins pe jumatate din Hunedoara vandut cu doar un milion dedolari. Noii patroni au taiat tot ce nu le-a trebuit iar decuratenie se ocupa acum statul roman. Asa a fost prevazut incontract.
Nicolae Gudea a fostsef de sectie la furnale. Dupa inchiderea combinatului a trecut lademolari. Viseaza noapte ghearele care rup in fiecare zi dincladiri. In doar cativa ani, Mittal a scos tot ce era fier inaceste cladiri iar cand n-a mai fost a cedat 138 de hectare dindomeniul combinatului consiliului local. O afacere buna pentruconsiliu, numai ca ecologizarea sare de o suta de milioane de euro,bani pe care deocamdata consiliul nu-i are.
Din 14 combinatesiderurgice, cate avea Romania, doar la Galati se mai lucreaza. Infiecare dimineata, mii de oameni pornesc spre combinat. Oamenii seferesc sa vorbeasca despre viata de aici. Conducerea combinatuluinu a vrut sa ne permita accesul inauntru pe motiv ca acum se facmodernizari. "Si aici a inceput sa se taie, spune un lidersindical. Otelaria deja se taie din ea; probabil asta e si motivulde a ascunde ceva. Portile sunt inchise, sunt pazite, mai sunt 20de angajati acolo izolati si au inceput sa taie si acolo. Dacainvestitia de la furnalul 5 nu va fi o reusita se pare ca ei se vorindrepta spre otelaria electrica ceea ce inseamna ca acest combinatnu va mai merge mult timp. Otelaria electrica inseamna fier vechi.Cu aia functioneaza otelaria si ne gandim ca au materie primapentru asa ceva…"
Deasupra Hunedoareis-a format in timp un munte de zgura. Si acesta trebuie ecologizat.Sef aici este Adrian Calimente, fratele deputatului MihaitaCalimente. In 2005-2006, numele lui Adrian Calimente apare incelebrul dosar Hidra - o retea care a furat mii de tone de fiervechi din combinat. Calimente a primit neinceperea urmariri penale.Din ruinele fostului combiant se fura si acum.
Si la Hunedoara sunttalibani-cautatori de fier vechi. Scormonesc in pamant cu mainilein urma utilajelor si aduna tot ce poate fi vandut. De lucru va maifi pentru ca la Hunedoara mai sunt ceva cladiri de daramat sau maibine zis de "ecologizat".
Ecologizarea tuturorzonelor ramase de izbeliste in intreaga tara este estimata la peste20 de miliarde de euro. Mii de hectare au ramas pustii, cu mormanede moloz si resturi de cladiri. Raman dovada faptului ca aici,candva a fost o industrie, dar si dovada neputintei politicienilornostri din ultimii 20 de ani. Fiecare zona industriala avea nevoiede reconversie profesionala, de salvarea a ceea ce mai putea fisalvat.
Calanul asteaptafonduri pentru a curata muntii de moloz si pentru a scoateotravurile din pamant. La Republica sunt asteptati cumparatorii, laTractorul vor aparea blocuri si magazine. La Calarasi, ConstantinBercaru asteapta o hotarare a instantei care sa-i permita sa intredin nou pe teritoriul combinatului. La Hunedoara au aparut dejaoameni interesati sa cumpere din teritoriul ecologizat. Atunci candva fi ecologizat.
Reportaj difuzat de Protv in emisiunea "Romania, te iubesc!"din 24 octombrie 2010

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - astăzi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.8806
Diferență: 0,0266
Ieri: 4.8793
Azi: 4.8447
Diferență: 0,9144
Ieri: 4.8008
Azi: 5.7514
Diferență: -0,5619
Ieri: 5.7839
Azi: 5.0668
Diferență: 0,6816
Ieri: 5.0325