Arta la feminin
Institutul Artmark de Management al Artei propune în premieră un curs dedicat femeii în arta românească, abordând teme precum feminismul în artă, reprezentarea femeii şi rolul pe care artistele l-au jucat în scrierea istoriei artei româneşti. În weekendul 2-3 aprilie, vă aşteptăm la Palatul Cesianu-Racoviţă, din str. C.A. Rosetti 5, pentru a ne familiariza cu noţiuni de feminism aplicate în artă, să vizităm împreună prima expoziţie dedicată artei şi feminismului în România modernă, să o cunoaştem pe artista Marilena Preda-Sânc, o promotoare a feminismului în arta românească, să vorbim despre imaginea maternităţii din trecut până în zilele noastre, să ne apropiem de arta dansului prin relaţia dintre coregrafie şi artele plastice, să discutăm despre femeile sculptoriţe şi să aruncăm o privire critică asupra erotismului în arta creată de femei (foto 1).
Dintre tematici: Feminism, emancipare, studii de gen. Despre concepte şi perioade istorice/ Maternitatea în artă: De la imaculata concepţie la pântecul cibernetic/ Femeile în sculpură/ Dansul si artele plastice. Interferenţe/ Un tablou numit dorinţă.
Special: Vizită şi discuţie în expoziţia Muzeului Naţional de Artă al României – „EGAL. Artă şi feminism în România modernă” – prima expoziţie dedicată artei şi feminismului în România modernă, sub îndrumarea curatoarei Valetina Iancu
Vor vorbi: Olivia Niţiş, Alin Ciupală, Valentina Iancu, Marilena Preda-Sânc, Sanda Watt, Ioana Ciocan, Corina Cimpoieru şi Erwin Kessler.
Taxa pentru participarea la cursurile Arta la feminin. Despre feminism, reprezentarea femeii şi rolul ei în arta românească este de 180 euro. Taxa de curs include materialele de curs, taxa de intrare la muzeu, catering pe întreaga perioadă a cursului.
Înscrierile se fac online prin formularul de pe site-ul Institutului Artmark ori prin email la adresa office@alegearta.ro
Translation Café No 158
Sub auspiciile următoarelor foruri: Universitatea din Bucureşti, The British Council, Institutul Cultural Român şi ambasada Irlandei a apărut nr 158 al revistei online Translation Cafe – H. G. Wells. Un vis despre Armagedon. Povestire din volumul Twelve Stories and a Dream, 1903. Traducere în limba română de
Victor Năvală, absolvent MTTLC. Texte paralele (foto 2).
Cu această scriere de H. G. Wells publicată sub formă de texte paralele, atât în engleză, cât şi în română, Translation Café continuă publicarea unor texte traduse de absolvenţi ai Masteratului pentru Traducerea Textului Literar Contemporan. Acesta este debutul lor ca traducători profesionişti.
Scopul acestor cărţi este acela de a îmbina cercetarea cu traducerea şi elucidarea textului. Masteranzii îşi aleg singuri textele. Cel mai adesea, acestea sunt povestiri obscure scrise de autori consacraţi, iar majoritatea dintre ele nu au mai fost traduse în limba română. Povestirile sunt însoţite de note explicative, care se adresează cu precădere cititorului român.
Povestirea din acest număr a fost aleasă şi tradusă din limba engleză în limba română de Victor Năvală, ca parte din disertaţia susţinută în iunie 2015.
Translation Café No 158 poate fi consultată şi descărcată la adresa de internet: http://revista.mttlc.ro/
Inside Out – Oscar pentru cel mai bun film de animaţie!
La doar două săptămâni după ce a câştigat premiul Bafta, Inside Out (foto 3) triumfă din nou, de data asta pe covorul roşu de la Gala Premiilor Oscar 2016.
Filmul produs de studiourile Pixar şi lansat de Walt Disney Pictures este câştigătorul categoriei „Cel mai bun film de animaţie”. Regia este semnată de Pete Docter (Monsters. Inc., Up), animaţia fiind produsă de Jonas Rivera (Up) şi coregizată de Ronnie Del Carmen (Up). Coloana sonoră a filmului este compusă de Michael Giacchino (The Incredibles, Ratatouille, Up).
Inside Out spune povestea lui Riley, o fetiţă de 11 ani, a cărei viaţă ia o întorsătură neplăcută când este nevoită să se mute împreună cu familia din Minnesota la San Francisco. În acest moment emoţiile ei preiau iniţiativa, spre nemulţumirea părinţilor care sunt complet depăşiţi de situaţie. Bucuria, Furia, Dezgustul, Frica şi Tristeţea se ceartă, discută în contradictoriu, cooperează, în încercarea de-a o face pe Riley să se adapteze situaţiei şi să-şi găsească noi prieteni.
Editura Litera Mică a publicat sub licenţa Disney mai multe cărţi cu eroii filmului Întors pe dos (foto 3) invitându-i pe cei mici într-o călătorie nemaiîntâlnită, în locul unde nimeni nu a mai fost până astăzi: în mintea omenească!
„Povestea filmului”, „Cartea mea de jocuri şi activităţi”, „Învăţ să citesc”, „Citesc şi mă joc”, „Aventuri în ţara imaginaţiei” şi „Totul despre mine” sunt cărţile prin care cei mici fac cunoştinţă cu micuţele voci care locuiesc în mintea noastră, descoperă activităţi antrenante şi, mai ales, deprind bucuria lecturii.
Doamnei mele, Agatha…
Muzeul Naţional al Literaturii Române vă invită marţi, 8 martie 2016, ora 13.00, la evenimentul cu titlul: Evocare Agatha Bacovia (1895 - 1981), care va avea loc la Muzeul Memorial „George şi Agatha Bacovia” din Str. George Bacovia nr. 63, sector 4, Bucureşti (foto 4).
La eveniment vor participa: prof. univ. dr. Silviu Angelescu şi prof. univ. dr. Lucian Chişu
Amfitrion: scriitorul Ioan Groşan.
Cu acelaşi prilej va avea loc un concert de muzică clasică susţinut de Cvartetul Chromatic: Alexandra Rogalski (vioară), Ioana Ciolfan (vioară), Ovidiu Achim (violă),
Emese Achim (violoncel).
Agatha Vasiliu-Bacovia (n. 8 martie 1895, Mizil, d. 12 octombrie 1981, Bucureşti), născută Grigorescu, a fost soţia poetului George Bacovia. A studiat Literele şi Filosofia la Universitatea din Bucureşti, a fost profesor secundar de literatură română la un liceu. A început să publice în 1918, în revista Scena, primele sale poeme sau opere în proză. Are marele merit de a fi avut grijă de poetul George Bacovia, zbătându-se ca opera acestuia să fie valorificată pe deplin.
Volume publicate: Armonii crepusculare (1923), Muguri cenuşii (1926), Pe culmi de gând (1934), Terase albe (1934), Bacovia. Viaţa poetului (1962), Lumina (1965), Poezie şi proză (1967), Cu tine noaptea (1969), Versuri (1970), Efluvii (1977), Şoaptele iubirii (1979), Poezie sau destin. George Bacovia. Ultimii săi ani (1981).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
