Ziarul de Duminică

Doisprezece profesori şi maladia marelui poet/ de Ziarul de duminică

Doisprezece profesori şi maladia marelui poet/ de Ziarul...

Autor: Ziarul de Duminica

06.03.2015, 00:04 92

Maladia lui Eminescu şi maladiile imaginare ale eminescologilor Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă a Academiei Române

 

Impozantul volum a fost lansat în ianuarie, la împlinirea a 165 de ani de la naşterea poetului. Este o restituire morală a adevărului medical privind maladiile lui Eminescu şi ultimii săi ani de viaţă, realizat într-o perspectivă interdisciplinară şi inedită în 10 articole complementare semnate de specialişti de prestigiu din medicina românească actuală: prof. univ. dr. Irinel Popescu, acad. Ioan Aurel Pop, dr. Cecilia Cârjă, dr. Ioana Bonda, acad. Victor A. Voicu, prof.dr. Octavian Buda, prof. dr. Dan Prelipceanu, prof. dr. Călin Giurcăneanu, conf. univ. dr. Bogdan O. Popescu, prof. univ. dr. Eduard Apetrei, dr. Codruţ Sarafoleanu, prof. univ. dr. Vladimir Beliş, precedate de un argument de acad. Eugen Simion.

Potrivit autorilor, lucrarea reprezintă „o restituire morală a adevărului medical privind maladiile lui Eminescu şi ultimii săi ani de viaţă, realizat într-o perspectivă interdisciplinară şi inedită în 10 articole complementare semnate de specialişti de prestigiu din medicina românească actuală.”

Acad Eugen Simion a susţinut că „aceşti eminenţi medici din toate domeniile cercetează cazul Eminescu şi contestă diagnosticul de lues, pe care l-a acceptat Călinescu şi, prin cartea lui extraordinară, în 1932, a divulgat public acest lucru.”

Potrivit lui Eugen Simion, reputaţii specialişti dau un alt diagnostic marelui poet, „afecţiune de tipul bipolar”, ceea ce ar corespunde unui „sindrom maniaco-depresiv”. „Sigur că mi-am pus şi eu întrebarea, şi-au pus-o şi alţii, ce rezolvă asta? Schimbă ceva? Nu schimbă nimic în destin. Eminescu a murit fizic la 39 de ani şi psihic şi spiritual la 33. El şi-a încheiat, de fapt, marea lui creaţie la 33 de ani. Nu vom schimba prea mult poate în opinia publică, dar este un document girat de specialişti.”

Din perspectiva diferitelor specialităţi medicale, este desfiinţat mitul privind moartea poetului în urma unei lovituri, precum şi diagnosticul de sifilis care i-a fost atribuit lui Eminescu, diagnostic datorită căruia şi-a petrecut ultimii ani de viaţă în instituţia doctorului Şuţu.

Astfel, articolul acad. Victor A. Voicu, secretar general al Academiei Române, arată că, pe fondul unei afecţiuni de tip bipolar care nu a fost corect diagnosticată, Eminescu a primit diagnosticul eronat de sifilis, generând un tratament, standard la vremea respectivă, cu mercur. „Din păcate, administrarea de lungă durată şi în mod repetat a generat agravarea stării de sănătate a lui Eminescu şi a contribuit la sfârşitul lui prematur”, conchide academicianul.

Prof. dr. Dan Prelipceanu aduce o serie de argumente din perspectiva psihiatriei actuale, în timp ce prof. dr. Eduard Apetrei oferă o serie de date privind patologia cardiovasculară la Eminescu.

Eminescu a fost diagnosticat şi tratat greşit pentru sifilis, mercurul folosit în tratament generând lezări ale sistemului nervos şi cardiovascular grave şi ireversibile, a spus academicianul Victor Voicu, farmacolog si toxicolog. „La autopsie – a spus acad. Victor Voicu – nu s-au gasit  leziunile specifice sistemului în creier, care sunt leziuni specifice sifilisului. Era ignoranţa vremii. Nu se putea pune la vremea aia diagnostic cert de sifilis. Era şi o modă, boala venerică, sexuală era foarte frecventă, inclusiv la marii artişti. Tratamentul cu mercur nu a facut decât să genereze lezări ale sistemului nervos şi cardiovascular, ireversibile, grave”.

La rândul lui, profesor universitrar doctor Eduard Apetrei susţine că Eminescu a murit şi dintr-o cauză vasculară, el având şi o ateroscleroză precoce.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO