DOSARE DECLASIFICATE / Nicolae Iorga sub lupa Sigurantei (IV). Expulzat din Reichstad

Numarul ridicat al cursantilor i-a oferit lui N.Iorga posibilitatea, la 19 iulie 1909, de a vinde carti ilustratecu chipul lui Mihai Viteazul si cu mormantul lui Stefan cel Mare,sumele de bani stranse cu acest prilej fiind virate in contul LigiiCulturale.

Despre modul in care s-au desfasurat cursurile devara de la Valenii de Munte s-a interesat si presa maghiara.Cotidianul "Budapesti Hirlop" le considera ca fiinddestinate pentru "invatatorii, profesorii, studentii si inteligentaromana din Ungaria, pentru aceea ca la cursurile acestea sa sedeprinda cu limba frumoasa si adevarat romaneasca". Apreciindcursurile drept dezavantajoase din acest punct de vedere,cotidianul amintit a cerut "paralizarea influentei pagubitoare" aacestora prin infiintarea unora identice in Austro-Ungaria.

Nicolae Iorga, sprijinit de 38 de membri ai LigiiCulturale, a dorit sa ajunga, la 20 mai 1909, in Bucovina, cuscopul de a vizita Suceava. La Itcani, punctul de frontiera dintreRomania si Austro-Ungaria, seful politiei austriece nu a dorit sale recunoasca "biletele de intrare". Istoricul a telegrafiatguvernatorului Bucovinei, prezentandu-i situatia. Functionarulaustriac i-a comunicat ca prefectul de Suceava avea sa ii comunice,intr-o jumatate de ora, daca putea continua calatoria. La finelelimitei de timp amintite, lui Nicolae Iorga i-a fost inmanat unplic recomandat: "D-lui profesor universitar Iorga, acum in garaItcani". Spre stupefactia celor prezenti, recipisa continea deciziade expulzare a lui Nicolae Iorga: "Se declara pentru totdeaunaexpulzat din toate regatele si tarile reprezentate in Reichstadsupusul roman d. profesor universitar Nicolae Iorga, din Bucuresti,care a calcat pe teritoriul statului austriac, pentru motive deordine publica".

Expulzarea s-a bazat pe o Lege din 1871, careinterzicea "intrarea in tara a persoanelor periculoase existenteisi Sigurantei Statului". Paradoxal, numai lui N. Iorga i-a fostrefuzat accesul in Austro-Ungaria. Cu toate astea, membrii LigiiCulturale au fost solidari cu profesorul, declarand ca nu maidoresc sa-si continue deplasarea la Suceava. Despre decizia lorl-au informat telegrafic si pe Guvernatorului Bucovinei: "Protestamcontra acestui act arbitrar, inapoindu-ne".

Alex N. Ionescu, seful politiei Burdujeni, l-ainformat pe directorul Sigurantei Generale, la 19 mai 1909, ca acerut excursionistilor sa se abtina de la manifestatii care saproduca neplaceri. Studentii bucuresteni au protestat fata deexpulzare "considerand-o un afront adus nationalitatii noastre" siau anuntat organizarea la Universitatea Bucuresti a unui miting deprotest "impotriva ipocritei politici austriece". La Iasi,protestele s-au desfasurat in fata statuii lui Stefan cel Mare,Guvernul fiind acuzat ca nu a cerut pe cale diplomatica revocareaexpulzarii. Sectia de la Ploiesti a Ligii Culturale Romane s-aadresat lui Karl Luger, primarul Vienei (in imagine), pentru "ainterveni pe langa inaltul guvern imperial pentru ridicareadecretului de expulzare (…) provenit din gresite sau rauvoitoareinformatiuni". De asemenea, Cercul Roman din Paris a consideratexpulzarea, la 11 iunie 1909, ca fiind "un act nenorocit".Sicanarea lui N. Iorga de catre autoritatile austro-ungare s-adatorat, fara indoiala, cursurilor de vara de la Valenii de Munte.De aceea, pentru a reduce impactul cursurilor amintite in randulromanilor care nu faceau parte din Vechiul Regat, autoritatilescolare din Cernauti au interzis, la 10 iunie 1909, "profesorilordin scolile medii, invatatorilor si functionarilor de a urmacursurile universitatii populare din Valenii de Munte".