Ziarul de Duminică

Două surori şi-un poet sinucigaş/ de Elisabeta Lăsconi

Două surori şi-un poet sinucigaş/ de Elisabeta Lăsconi

Autor: Elisabeta Lasconi

22.07.2011, 00:02 196

Când scrii în limba engleză şi le ai ca predecesoare îndepărtatepe Jane Austen şi George Eliot, sau mai apropiate, pe VirginiaWoolf şi Iris Murdoch, tradiţia şi spiritul literaturii cer sădepăşeşti o ştachetă înaltă, chiar dacă nu intenţionezi sărealizezi capodopere, ci ai ambiţia să cucereşti publicul larg şisă devii scriitor de succes

Orice autor ştie că publicul larg îţi asigură nu doar tirajefabuloase, ci şi o posteritate vie în inima cititorilor, care teconsolează că nu ai obţinut marile premii literare şi fotoliiacademice.

Kate Morton a accentuat asemenea reflecţii şi înaintea ei le-adeclanşat Diane Setterfield, cu "A treisprezecea poveste", carerevizita şi reinventa romanul gotic, pe aceleaşi căi alese în urmăcu mult peste un secol de Charlotte şi Emily Bronte. De ce oasemenea întoarcere? Surorile Bronte au impus o formulă epică, unanume cronotop sau imagine a lumii în care spaţiul şi timpul au oanume configuraţie: conac, casă ori castel transformate în ruine,familia aristocratică în declin, mistere de nepătruns.

Lecţia Bronte şi-a însuşit-o Kate Morton, romanele ei atingtiraje de invidiat. Cine este scriitoarea cu o ucenicie atât deambiţioasă? S-a născut în Australia în 1976, a studiat artadramatică la Londra, dar romanele o consacră. Debutează la 30 deani cu "The Shifting Fog" şi urcă pe locul întâi în topurilevânzărilor din Australia, iar în anul următor repetă performanţa înMarea Britanie şi Statele Unite, unde apare cu titlul "The House ofRiverton", titlu ales şi pentru versiunea în limba română - "Casade la Riverton" (Editura Humanitas fiction, 2009).

"Casa de la Riverton" arată cum se continuă strălucit un modelde roman. Apar în el casa extraordinară şi mica armată compusă dinservitori instruiţi impecabil, care susţin discret şi din umbră, cumunca lor, fastul şi eleganţa locului, petrecerile memorabile,fetele tinere pline de idei, iniţierea lor în viaţă, micile şimarile taine ce se ghicesc treptat, ca şi micul declic aldestinului producând răsturnări decisive.

Scriitoarea găseşte o soluţie ingenioasă ca să aducă lucrurileîn modernitate: întâmplările petrecute la începutul deceniului treisunt rememorate de Grace după trei sferturi de secol - Grace, carela 90 de ani se confesează şi dezleagă misterul ce a zguduitfamilia şi casa: în 1924, în timpul unei petreceri de la Riverton,un tânăr poet se sinucide, circumstanţele rămân misterioase, şi totmisterioase cauzele ce le fac pe cele două surori, tinerele stăpâneale casei, Hannah şi Emmeline, să nu îşi mai vorbească niciodată deatunci.

Şi cititorul intră în joc: o regizoare tânără vrea să facă unfilm despre poet, despre cele petrecute atunci, aşa că o descoperăpe Grace, supravieţuitoarea unei epoci apuse, care a devenit dinmicuţă servitoare arheolog celebru, are de înfruntat despărţirea delume, căci ştie că i se apropie sfârşitul. Aşa că acceptă să seconfeseze, iar mărturia ei reînvie timpul plin de vrajă al anilorde la Riverton, anii nebuni ai Londrei cu pasiuni şi aventuri.

Nimic nu lipseşte romanului ca să ţină în mreje: farmeculvârstelor, de la senectute la un prag ce separă copilăria şiadolescenţa, atmosfera unei clase ce a dat permanenţă Angliei,marile familii şi case din provincie, purtându-şi titlurile şiobiceiurile, tinerii mai mult sau mai puţin rebeli, timpul caretrece şi schimbă cu şuvoiul lui totul, vieţi trăite intens. Iată unfilon nesecat pentru o romancieră inteligentă şi povestitoaretalentată.

Epica romanului împleteşte firele mai multor destine, darţesătura are o urzeală puternică: lumea engleză cu ierarhia socialăvizibilă în fundal, stilul conservator al provinciei şi cel mondenal capitalei, autenticitatea şi convenţiile, războiul şifragilitatea frumuseţii - fie că este a tinerelor femei, fie apoeziei şi artei. Kate Morton a speculat abil nostalgia noastrădupă un timp trecut, o lume tihnită şi pasiuni ascunse, iar romanulei ne hrăneşte iluziile din plin.

Kate Morton, Casa de la Riverton, traducere din limbaengleză de Sânziana Dragoş, Editura Humanitas fiction, 2009, 440pag.

AFACERI DE LA ZERO