Allan Percy
Shakespeare pentru îndrăgostiţi
72 de pilule pentru a ne bucura în fiecare zi
Editura Harald
Colecţia Colibri. Cel mai complet breviar de recomandări culturale şi terapeutice pe subiectul iubirii, vieţii de cuplu şi al căutărilor sentimentale. Pornind de la pretextul unor citate celebre sau mai puţin cunoscute extrase din opera lui William Shakespeare, Allan Percy ne plimbă prin istoricul acestui sentiment, folosindu-se de referinţe culturale care variază de la Quevedo la Roland Barthes şi Dalai Lama. Pe un alt palier, Shakespeare pentru îndrăgostiţi face recurs la concluziile unor studii recente pentru o analiză a iubirii în modernitate, oferind date statistice sau explicaţii fiziologice. „Cele 72 de pilule pentru a ne bucura de iubire în fiecare zi” sunt presărate cu scurte istorioare ilustrative sau romantice şi completate cu recomandări de filme cu efect terapeutic pentru cupluri sau compoziţii muzicale ce pot îmbogăţi clipele în doi ori sugestii pentru condimentarea vieţii intime a cuplului.Allan Percy este expert în coaching şi în tehnici de îndrumare personală.
Anca Vieru
Felii de lămâie
Editura Polirom
O colecţie de povestiri ca nişte sentimentalisme urbane, când ironice, când triste, uneori cu accente groteşti, în care se regăsesc tineri căsătoriţi şi cupluri blazate, adolescente confuze şi vecine curioase, oameni ai străzii, corporatişti, un sculptor în gheaţă, o fată cu părul de culoarea coniacului văzut în soare, o clasă de elevi care a pierdut un ochi de iepure, un poştaş pensionar care vrea să-şi schimbe numele. Autoarea este absolventă de politehnică şi a unui master în comunicare, iar acesta este volumul ei de debut.
Constantin Trandafir
Pactul conversaţiei. Naraţiuni critice
Editura Ideea Europeană
Spun editorii: „Cartea e ca o piesă de teatru alcătuită din personaje, parantezele autorului, dialoguri, secvenţe, scene, acte, cu legătura necesară între acestea. În treacăt fie spus, critica poate să întreţină longevitatea operei, dacă are destulă vigoare şi dacă opera e de calitate. Sunt vorbe optimiste la vremea Internetului care, deocamdată, nu deţine puterea controlului critic şi nici nu se întrevăd şanse de această natură. Tocmai de aceea pericolul dispariţiei cărtţii de hârtie pare anunţarea unui cataclism. Noi mai credem în ceva. Rămâne hotărât că interpretarea critică, pentru a fi cât mai aproape de text, trebuie să se asocieze cu «partea estetică» a demersului, care e scriitura, citatul, descrierea şi altele. O «conversaţie», pe cât posibil neretorică.”
Naim Araidi
Oameni din Galilea
Editura Brumar
Traducere din limba engleză de Falvia Teoc. Poetul Naim Araidi s-a născut în Israel, în 1950, este doctor în Litere şi predă la Universitatea Bar-Ilan. Pe lângă activitatea de profesor, lucrează ca jurnalist coolaborator în redacţia revistei „Mifgash” a Uniunii Scriitorilor Evrei, iar cărţile sale sunt traduse în mai multe limbi. „O, patrie a mea/ sălbatică şi colţuroasă precum/piatra de hotar/ patrie ce porţi pe chip/ culorile fiilor tăi/ umblăm în cărările tale,/ deşirate precum corzile unei harpe/ din Galileea până în Kinneret./ Tăcută şi însângerată/ mă aştepţi ca o tânără mamă/ să mă strângă la pieptu-i bogat/ să fiu prunc, să cresc om în toată firea/ să mă coc şi să cad apoi precum omul căzut/ la umbra copacilor/ în lungul drum al întoarcerii acasă” (Lumină).
Maria-Ana Tupan
Realismul magic. Încercare genealogică
Editura Academiei Române
Născută în 1949, doctor în filologie din 1992, Maria-Ana Tupan devine în 2011 membră a Asociaţiei pentru studierea fantasticului (Gesellschaft fur Fantastikforschung, o prestigioasă organizaţie academică, Universitatea Hmburg, Germania). A publicat zeci de articole pe această temă în numeroase reviste şi a fost titulara unor rubrici la „Viaţa Românească” şi „Contemporanul”. În cartea în discuţie îşi sprijină demonstraţia cu privire la realismul magic (o ordine a lumii care nu poate fi ilustrată urmând calea romanului realist) pe sincronicitatea dintre literatură şi ştiinţe. La bază e premisa corectă că realismul magic a fost teoretizat de germani în 1925 şi a ajuns abia la câţiva ani după al doilea război mondial în America Latină.
Sorin Lucaci
În burta grasă a peştelui de duminică
Herg Benet Publishers
Volum de versuri apărut înaintea celui prezentat deja în această rubrică („Ghilotina cu miros de scortisoara”), bine primit. Prezentat pe coperta a patra de Octavian Soviany, Horia Gârbea, Felix Nicolau şi Liviu Ofileanu. „să ridic din umeri în semn de întrebare/ să holbez ochii în semn de mirare/ să mă prefac că timpul mi-ar putea mutila cu multă blândeţe/ faţa ridurile ochii şi părul cleios până la adulmecare/ corabia lucidă a gândurilor ca mătasea broaştei plutind pe alte ape/ mai puţin tulburi/ să mă mint frumos că sunt mai tânăr cu zece cincisprezece ani/ şi că am mult timp înainte de acum încolo/ de unde până unde şi până când.../ şi timpul parcă nu se mai dilată şi rămâne aşa cocoţat ca un copil/ cu pantalonii jerpeliţi undeva în ungherele cerului de mijloc/ parcă şi îngerul îşi freacă mâinile de bucurie/ cotrobăind cu tandreţe prin toate mărunţişurile morţii mele/ acum când iluzia celei mai mari proporţii de bunătate/ nu poate fi decât momeală/ în burta grasă şi albă a peştelui de duminică”